Ancheta făcută de Parlamentul European pentru a descoperi modurile în care puterile străine răuvoitoare manipulează informațiile și interferează în Uniunea Europeană pentru a submina procesele democratice a arătat că actorii răuvoitori pot, fără a se teme de consecințe, să influențeze alegeri, să efectueze atacuri cibernetice, să recruteze foști politicieni care au avut poziții înalte și să propage polarizarea în dezbaterea publică.

Faptul că în general nu se conștientizează gravitatea ingerințelor străine și a cazurilor de manipulare a informațiilor de care se fac vinovate cu preponderență Rusia și China este exacerbat de lacunele din legislație și de coordonarea insuficientă dintre țările Uniunii, susține raportul Comisiei speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (INGE).

Potrivit PE, Uniunea Europeană nu cunoaște bine situația și nu prevede măsuri în domeniu, deci ingerința e o tactică atractivă pentru actori străini răuvoitori și pune în pericol democrația.

• Țările răuvoitoare și autoritare, cum ar fi Rusia și China, manipulează informațiile pentru a destabiliza democrația europeană
• În proporție copleșitoare, cetățenii Uniunii și guvernele europene nu conștientizează amenințările pe care le prezintă actorii străini
• Parlamentul solicită sancțiuni împotriva ingerințelor externe și a campaniilor de dezinformare
• Autoritățile ar trebui să considere revocarea licențelor în cazul organizațiilor care distribuie propagandă de stat străină

Statele baltice au tras alarma de mai mult timp în legătură cu Rusia, dar nu fost ascultate, a precizat raportoarea Sandra Kalniete (PPE, Letonia), adăugând că mașinăria de propagandă a lui Putin nu a fost declanșată în februarie 2020, ci s-a răspândit de ani de zile în întreaga Europă, iar dezinformarea e doar vârful aisbergului.

Majoritatea europenilor, inclusiv din instituțiile europene, nu conștientizează riscurile aferente securității cibernetice, deoarece sunt atât de obișnuiți cu societățile deschise: ”Nu suntem pregătiți să ne apărăm, să ne protejăm, în următorii ani această chestiune trebuie să se schimbe”, a spus Kalniete, într-o conferință de pesă organizată marți la Strasbourg.

Ce nu e permis offline nu ar trebui permis nici online, a spus ea, adăugând că și platformele au partea lor de vină, inclusiv atunci când durează foarte mult ca știrile false să fie date jos de pe rețele, mai ales dacă sesizările vin din state mai mici.

Îmbunătățirea calității presei este foarte importantă în acest context, a mai spus Kalniete.

Totodată, ea a criticat faptul că unii angajați ai Comisiei ajung ulterior în posturi bine plătite în cadrul companiilor big tech. 

Sandra Kalniete a mai spus că europenii au fost naivi din cauza lăcomiei și au ajunși să îi ofere lui Putin miliarde de euro pentru gaz, alimentând astfel mașina propagandistică a Rusiei. 

„Pe termen lung, avem nevoie de o strategie clară din partea Comisiei Europene și de norme cu adevărat obligatorii ale UE privind responsabilitatea și transparența pentru platformele online. Reziliența trebuie să fie scutul nostru de protecție – ar trebui să investim masiv în sprijinirea mass-mediei independente de calitate, inclusiv în vecinătatea UE”, a declarat ea.

Președintele comisiei INGE, Raphaël Glucksmann (S&D, Franța), a dat asigurări că Bruxellesul nu va fi ”un minister al adevărului” și oamenii pot fi fi prorusi, pot crede în continuare că pământul e plat, dar trebuie stopate acele instrumente și publicații care vor răspândi „minciunile oficiale”. 

Întrebat de jurnaliști dacă nu e vorba de cenzură în cazul interzicerii în Europa a posturilor RT și Sputnik, el a spus că acestea sunt doar niște instrumente în mâinile regimului de la Kremlin, la fel ca și Gazprom.

Glucksmann a subliniat că problema europenilor a fost că nu au îndrăznit să spună lucrurilor pe nume, că Rusia e problema.  

Eurodeputatul socialist a criticat faptul că politica energetică a Germaniei - cu impact uriaș asupra întregii infrastructuri europene - a fost decisă de oameni care acum lucrează pentru  Gazprom: „E timpul să punem capăt acestor practici”.

Raportul vorbește despre necesitatea unei strategii coordonate a UE împotriva ingerințelor externe.

Parlamentul European este „profund preocupat de incidența tot mai mare și de caracterul din ce în ce mai sofisticat al ingerințelor externe și al tentativelor de manipulare a informațiilor, desfășurate în proporție covârșitoare de Rusia și China și care vizează toate părțile funcționării democratice a Uniunii Europene și a statelor sale membre”.

Prin urmare, eurodeputații cer Comisiei Europene să propună, iar colegislatorii și statele membre să sprijine o strategie pe mai multe niveluri, coordonată și transsectorială, precum și resurse financiare adecvate, menite să doteze UE și statele sale membre cu capacități de previziune, politici de reziliență și instrumente de descurajare adecvate, care să le permită să răspundă la toate amenințările și atacurile hibride orchestrate de actori străni statali și nestatali.

Europarlamentarii își exprimă preocuparea față de „lipsa copleșitoare de conștientizare, inclusiv în rândul publicului larg și al oficialilor guvernamentali, a gravității amenințărilor actuale reprezentate de regimurile autoritare străine și de alți actori rău intenționați care vizează toate nivelurile și sectoarele societății europene, cu scopul de a submina drepturile fundamentale și legitimitatea autorităților publice, a accentua fragmentarea politică și socială și, în unele cazuri, a provoca daune care pun în pericol viața cetățenilor UE”.

De asemenea, ei observă numeroasele lacune și portițe din legislația și din politicile actuale de la nivelul UE și de la nivel național menite să detecteze, să prevină și să contracareze interferențele străine. 

Comisia ar trebui să instituie un grup operativ, condus de Věra Jourová în calitate de vicepreșdintă a Comisiei pentru valori și transparență, dedicat examinării legislației și politicilor existente pentru a identifica lacunele care ar putea fi exploatate de actori rău intenționați și să propună rapid modalități de eliminare a acestor lacune.

Această structură ar trebui să coopereze cu alte instituții ale UE și cu statele membre la nivel național, regional și local și să faciliteze schimbul de bune practici.

O altă propunere ar fi înființarea de către Comisia Europeană și SEAE a unui Centru european independent și cu resurse suficiente pentru amenințările de interferență și integritatea informațiilor, care ar trebui să identifice, să analizeze și să documenteze operațiunile de manipulare a informațiilor și amenințările de interferență la adresa UE în ansamblu.

E important ca presa și jurnaliștii să fie competitivi și „caracterizați prin pluralism și independență, ca veridicitatea informațiilor să fie verificată de cercetători, servicii publice de presă solide fiind esențiale pentru o dezbatere democratică dinamică și liberă; salută inițiativele de a reuni, de a forma și de a sprijini organizațiile de jurnaliști independenți, verificatori ai veridicității informațiilor și cercetători din întreaga Europă, în special din regiunile cele mai expuse riscurilor, cum ar fi Observatorul european al mass-media digitale și Fondul European pentru Democrație”.

Eurodeputații solicită UE și statelor membre să promoveze educația în domeniul mass-media, digital și al informațiilor și a altor mijloace de capacitare a cetățenilor și cercetarea modului în care se poate măsura în mod semnificativ eficacitatea formării în domeniul educației în domeniul mass-media, digital și al informațiilor, a sensibilizării, a demontării și a comunicării strategice.

De asemenea, ei cer ca sectorul mass-media să fie caracterizat de profesionalism și pluralism, asigurându-se că editorii primesc o remunerație justă pentru utilizarea conținutului lor pe internet.

Cum fluxurile de finanțare pot crea dependențe sau pot avea un impact asupra independenței mass-media, e importantă transparența finanțării mass-media. Pentru a proteja pluralismul presei, este necesară publicarea informațiilor privind entitățile care dețin, donează, controlează sau oferă conținut către mijloacele de informare în masă și care plătesc pentru conținutul jurnalistic, se arată în raport.

Eurodeputații subliniază răspândirea propagandei de stat străine, originară mai ales din Moscova și Beijing, dar și din Ankara, care este tradusă în limbile locale. Astfel, conținutul mediatic sponsorizat de RT, Sputnik, Anadolu, CCTV, Global Times, Xinhua, TRT World sau de Partidul Comunist Chinez este disimulat sub formă de jurnalism și distribuit împreună cu anumite ziare. Ei susțin că astfel de canale nu pot fi considerate adevărate mijloace de informare în masă și, prin urmare, nu ar trebui să se bucure de drepturile și de protecția presei democratice.

În aceste condiții ar trebui crescut gradul de conștientizare cu privire la campaniile de dezinformare ale Rusiei și Chinei, care vizează să pună la încercare valorile democratice și să creeze clivaje în UE, întrucât aceasta constituie principala sursă de dezinformare în Europa. Ei invită Comisia să inițieze un studiu privind standardele minime pentru mass-media, ca bază pentru o eventuală revocare a licențelor în caz de încălcare a acestora.

Ingerințe externe prin intermediul platformelor online

Propunerea de rezoluție solicită norme obligatorii la nivelul UE care să impună platformelor să coopereze cu autoritățile competente pentru a-și testa periodic sistemele și să identifice, să evalueze și să atenueze riscul de manipulare a informațiilor, de interferență și vulnerabilitățile pe care le implică utilizarea serviciilor lor.

Textul mai solicită norme obligatorii la nivelul UE care să oblige platformele să instituie sisteme de monitorizare a modului în care sunt utilizate serviciile lor, cum ar fi monitorizarea în timp real a celor mai de succes și populare postări într-o imagine de ansamblu pentru fiecare țară în parte, „pentru a detecta manipularea informațiilor și interferențele și pentru a semnala autorităților responsabile suspiciunile de interferență, precum și pentru a crește costurile pentru actorii care fac posibilă ignorarea oricăror astfel de acțiuni facilitate de sistemele lor.

Platformele online sunt invitate să aloce resurse adecvate pentru a preveni interferențele străine dăunătoare, precum și pentru a asigura condiții de muncă mai bune, îngrijiri psihologice și plăți echitabile pentru moderatorii de conținut.

Finanțarea disimulată a activităților politice de către donatori externi

Deși este încă nevoie de o mai bună înțelegere a efectelor finanțării sub acoperire a activităților politice, de exemplu asupra tendințelor antidemocratice din Europa, finanțarea externă a activităților politice prin operațiuni sub acoperire reprezintă totuși o încălcare gravă a integrității funcționării democratice a UE și a statelor sale membre, în special în perioadele electorale, și, prin urmare, încalcă principiul alegerilor libere și corecte, se arată în text.

Ar trebui ca în toate statele membre să fie interzisă implicarea în orice activitate disimulată finanțată de actori străini care vizează influențarea procesului politic european sau național; constată, în acest sens, că țări precum Australia au pus în aplicare legi care incriminează ingerințele externe în politică.

Statele membre sunt invitate să elimine mai multe portițe atunci când armonizează legislațiile naționale și să pună în aplicare interdicția asupra donațiilor străine.

Comisia ar trebui să realizeze o analiză a finanțării mascate în UE și să prezinte propuneri concrete menite să elimine toate lacunele care permit finanțarea opacă a partidelor politice, a fundațiilor politice sau a persoanelor care dețin funcții elective din surse provenind din țări terțe și să propună standarde comune la nivelul UE în aplicarea legilor electorale naționale din toate statele membre.

În același timp, statele membre ar trebui să urmărească introducerea unor cerințe clare de transparență privind finanțarea partidelor politice, precum și interzicerea donațiilor către partidele politice și actorii politici individuali din afara UE și a SEE (Spațiul Economic European), cu excepția alegătorilor europeni care locuiesc în afara UE și a SEE.