Propaganda și miturile găgăuze despre Europa
Autonomia Găgăuză este una dintre regiunile R. Moldova cu cele mai multe investiții din afara țării. Majoritatea proiectelor pilot încep anume acolo, considerându-se a fi o regiune minoritară, cu oameni săraci. Cei mai mulți bani provin din UE.
Cu toate acestea, Autonomia Găgăuză rămâne regiunea cu cea mai puternică influență rusească, iar populația votează masiv partide pro-ruse.
De exemplu, doar prin programul SARD (susținerea agriculturii și dezvoltare rurală), Uniunea Europeană a investit în UTAG peste 7,1 milioane de dolari. Proiectele au fost diverse și au vizat, în special, susținerea inițiativelor antreprenoriale și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, reabilitarea infrastructurii și promovarea cooperării intercomunitare.
Rezultatele ultimelor alegeri parlamentare evidențiază un puternic atașament al localnicilor față de partidele pro-ruse. Localnicii aproape că nu vorbesc română, uită găgăuza, înțelegându-se între ei preponderent în rusă. Nu citesc și nu urmăresc emisiuni în limba română.
Din cauza barierelor lingvistice, cei mai mulți dintre găgăuzi muncesc în Federația Rusă. Consideră Uniunea Europeană „prea departe” și pentru mulți este absolut neimportantă, atât din punct de vedere politic, cât și economic. Despre investițiile și ajutorul oferit de UE regiunii, găgăuzii fie știu puține lucruri sau nu știu nimic. Pe mulți din cei cu care am discutat nici nu prea îi interesează. Oamenii sunt convinși că Rusia este țara care le oferă cel mai mare ajutor – le face donații de tractoare și le oferă piața unde să-și vândă mărfurile. Asta chiar dacă, spunea viceguvernatorul regiunii, Vadim Ceban, într-un interviu pentru dcfta.md, în ultimii ani investițiile europene în regiune și comerțul extern cu țările UE au crescut, datorită Acordului de Liber Schimb, cu aproape 50%.
„Dacă înainte de semnarea Acordului doar 20-25% din exporturi erau absorbite de UE, acum ne apropiem de 50%. Creșterea se datorează în special faptului că multe produse sunt exportate în România”, a explicat în interviu Vadim Ceban.
De la Chișinău până în Autonomia Găgăuză sunt peste 100 de km. Traseul este drept, marcat și curat. Primul popas l-am făcut la Comrat. Acolo ne-am întâlnit cu Ștefan Bejan, unul dintre puținii istorici, vorbitori de limbă română, pe care l-am rugat să ne explice de ce miturile despre UE, alimentate de propaganda rusească, umbresc adevărul, inclusiv cel vizând investițiile europene uriașe în autonomie.
Istoricul Ștefan Bejan explică de ce găgăuzii sunt pro-ruși / FOTO: Report.md
E un tânăr, originar dintr-un sat din vecinătatea Comratului, predă istoria la liceul „Mihai Eminescu” din oraș, a studiat în România și își scrie teza de doctor pe tema: „Găgăuzii: origini, evoluție istorică și așezarea în Sudul Basarabiei”.
Ștefan are o explicație simplă în ceea ce privește influența rusească în regiune.
„90% din spațiul mediatic este ocupat de canalele rusești, propagandistice. Atât de mult li se repetă Rusia, Rusia, încât oamenii se lasă influențați și cred orbește ceea ce li se arată la canalele TV rusești. Oamenii văd investițiile europene în regiune, le înțeleg, dar ei le percep ca pe o tentativă de a-i cumpăra”, susține Ștefan Bejan.
- Ce a investit Rusia în regiune?, - l-am întrebat pe Ștefan Bejan.
„Tot ce a investit Rusia în ultimii ani au fost niște donații de combustibil, cereale sau tractoare. Dacă însă, revenim la influența presei, de exemplu când UE face investiții – pavaj, sisteme de canalizare, aprovizionarea cu apă, renovarea caselor de cultură, donații de autobuze, presa tratează așa... că s-a făcut. Dacă Rusia oferă un tractor - presa va spune inclusiv că „tractorul oferit de Federația Rusă a început să funcționeze”. Când vorbesc despre proiectele UE spun doar că e vorba de proiectul SARD. Majoritatea locuitorilor nu știu însă ce înseamnă SARD și că acesta este un proiect al UE”.
Copii, la un eveniment de comemorare a victimelor războiului / FOTO: Report.md
Ne-am convins de asta mergând în Gaidar - un sat din Municipiul Comrat. Pe cumnatele Sonia și Dora Balcanî le-am întâlnit într-o intersecție din centrul localității. Pentru că jurnaliștii ajung rar pe la ei, femeile au fost sincere și ne-au povestit ce simt ele pentru Rusia.
Fetiță din Gaidar merge la prășit / FOTO: Report.md
„Noi suntem pentru Rusia, pentru că toți copiii noștri câștigă bani muncind la Moscova. Și noi am lucrat în Rusia. Cine ne dă mai mult, acolo lucrăm. Rusia ne-a dat tractoare, mașini de salvare. (...) Din Europa... am auzit că din Germania au adus niște paturi la spital. Noi avem foarte multe posturi TV din Rusia”.
„Eu am lucrat 20 de ani în Rusia. La construcții. De câteva luni am revenit acasă. Am îmbătrânit. A fost bine în Rusia. Am construit casă, le-am construit copiilor case. Acum ei sunt în Rusia. Nu vreau în Europa. Nu-mi place.
- Dar ați fost în Europa?
- Nu, nu am fost, dar m-aș duce”, - ne-a spus un al locuitor de la Gaidar, care se îndrepta cu bicicleta spre casă. Deși Rusia e în sufletul sătenilor de aici, grădinița din localitate e renovată pe bani europeni.
Grădinița din satul Gaidar, reparată cu bani oferiți de USAID / FOTO: Report.md
Beșghioz se află la aproximativ 20 de kilometri de Gaidar. Toată forfota în sat o vezi pe strada principală. Localitatea e ca oricare alta din Moldova, case mai noi, mai vechi, finisate sau doar tencuite. Oameni puțini, în mare parte trecuți de vârsta tinereții.
Localnic de la Beșghioz / FOTO: Report.md
Unii dintre ei și-au petrecut cea mai mare parte a vieții în sat, iar cea mai mare distanță parcursă a fost până la Chișinău sau până în nordul Moldovei. Și totuși, am găsit excepții. Un grup de oameni, printre care și electricianul școlii din Beșghioz, Gheorghii Curdoglo, s-a oprit din curiozitate să discute cu noi. Bărbatul s-a lăudat că a fost „peste tot”.
- În țările Baltice am fost. Și în Rusia am fost.
- Și în alte țări europene ați fost?
- Nu am fost. Nu mă atrage. UE nu e pentru noi.
- Dumneavoastră vreți să ne unim cu Europa?
- Nu cred că asta e calea mea. Noi nu avem ce să le oferim. Vom fi doar robi la ei. Ei au produsele lor și ne vor obliga să le cumpărăm, iar pe ale noastre nu le vor primi. Știți câte kilograme de ulei au acceptat să vindem la ei? 125 de kilograme.
- De unde știți asta?
- Am citit pe Internet. Eu lucrez la școală și știu multe. Totuși, cred că nu trebuie să ne dezicem de Europa... Dar nici să ne îndepărtăm de Rusia.
Gheorghii Kurdoglo, electrician la școala din Beșghioz / FOTO: Report.md
L-am întrebat pe domnul electrician despre investițiile care se fac în regiune. Prima țară care a numit-o a fost Turcia:
- Este o fabrică de cusut în Ceadâr-Lunga. Acolo lucrează femeile noastre din sat. Investiții din Europa nu prea avem.
- Dar am văzut că e renovată școala din bani europeni, mai exact din bani oferiți de Guvernul României.
- Nu ne dă nouă România nimic. Până ajung banii la noi, îi mănâncă sfinții. Turcii acum construiesc un azil de bătrâni”.
De ce influența rusească e atât de mare la dumneavostră în regiune? - am continuat eu cu întrebările.
„Pentru că părinții noștri ne-au povestit că pe vremea românilor le era foarte greu. Pe vremea sovieticilor le era mult mai bine. Iată acesta este nepoțelul meu. Acasă noi vorbim cu el doar în limba rusă. Noi iubim Rusia, pentru că acolo ne câștigăm banii. Eu am ridicat casa, i-am făcut nuntă băiatului. Dacă aș fi lucrat aici sau în România, nu aș fi câștigat acești bani. În Europa este foarte greu să lucrezi. Trebuie să fii un specialist foarte bun. Rusia e mare. Poți lucra și la bogați, și la săraci”.
Și la Beșghioz instituțiile școlare au fost reparate din bani europeni. Numai că oamenilor li s-a spus altceva:
„Grădinița a reparat-o Dodon. A schimbat geamurile și a înnoit fațada. Și școala a reparat-o. A câștigat un grant”, spune o femeie din sat.
Liceul teoretic din satul Beșghioz, raionul Ceadâr-Lunga, reparat din bani europeni / FOTO:Report.md
În total, Autonomia Găgăuză a beneficiat prin proiectul SARD al Uniunii Europene de peste 7,3 milioane de dolari.
Proiectul Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia (SARD)
* 41 de responsabili locali și-au dezvoltat abilitățile de mobilizare comunitară și dezvoltare instituțională. Au fost ajutați să scrie proiecte și să identifice surse de finanțare.
* 308 de funcționari publici au făcut schimb de experiență în domeniul cooperării intercomunitare, administrare și management public.
* Au fost elaborate 31 de strategii de dezvoltare socio-economică pentru anii 2017-2022, iar alte 10 au fost actualizate.
* 30 de antreprenori începători și cu experiență din autonomie, inclusiv din raionul Taraclia au beneficiat de granturi între 8.600 și 18.500 de euro.
* Au fost create 250 de locuri de locuri de muncă în cadrul programului SARD.
* 191 de oameni au fost instruiți pentru a se putea angaja. Dintre aceștia 180 au reușit să se angajeze la întreprinderi din regiune.
* 107 persoane au fost instruite în domeniul antreprenoriatului, dintre care 33 au beneficiat de granturi din partea Uniunii Europene, în valoare de până la 2.450 de euro fiecare și au lansat propriile lor afaceri;
* Peste 27.500 de persoane din 10 localități au obținut acces la surse sigure de apă potabilă;
* Peste 22.210 persoane din satele Congazcicul de Sus, Congaz, Aluatu, Albota de Jos și Dezghingea se simt în siguranță odată cu instalarea sistemelor de iluminare stradală în localitățile lor;
* 41 de localități și-au îmbunătățit infrastructura socială: au fost reparate drumuri locale, școli, grădinițe, centre sportive și sociale, case de cultură, au fost modernizate și extinse sisteme de iluminare publică, servicii de gestionare a deșeurilor, sisteme de sanitație și de alimentare cu apă;
* 46 de localități au fost implicate pentru ca împreună să scape de gunoi și au dezvoltat 7 servicii intercomunitare de gestionare a deșeurilor;
* Peste 38.800 de persoane beneficiază de drumuri și căi de acces reconstruite cu sprijinul UE în satele Cioc-Maidan, Cazaclia, Baurci, Ferapontievca, Tomai și orașul Comrat;
* Peste 12.730 de copii beneficiază de condiții mai bune de educație odată cu reabilitarea grădinițelor din satele Cealîc, Balabanu, Budăi, Albota de Sus, Beșalma, Avdarma și orașul Taraclia;
* Peste 4.300 de elevi au parte de condiții mai bune de educație datorită reabilitării școlilor din satele Besghioz, Avdarma și Cotovscoe;
* Autoritățile publice locale și regionale au contribuit cu peste 48 milioane de lei pentru realizarea proiectelor de reabilitare a infrastructurii sociale și de cooperare intercomunitară;
* Au fost înființate și formalizate primele 8 Grupuri de Acțiune Locală (GAL-uri) din Moldova, care au reunit 44 de localități din UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, precum și câteva sate din raioanele Cahul, Cantemir și Basarabeasca care realizează în comun proiecte de dezvoltare rurală în baza conceptului european LEADER;
* 105 proiecte de dezvoltare rurală au fost implementate de 8 GAL-uri cu sprijinul UE, pentru a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor din sudul Moldovei, implicând oamenii din sate și valorificând resursele locale;
* 18 de proiecte implementate de GAL-uri contribuie la protecția patrimoniului cultural;
* 30 de proiecte realizate de GAL-uri contribuie la modernizarea serviciilor publice;
* 42 de proiecte implementate de GAL-uri contribuie la dezvoltarea afacerilor locale;
* 15 proiecte realizate de GAL-uri contribuie la dezvoltarea turismului rural.
La începutul lunii aprilie, Ambasadorul României în Moldova, Daniel Ioniță, anunța în timpul unei vizite la Comrat că spitalul raional va fi dotat cu echipamente medicale în valoare de peste 250 de mii de euro. Investiția se va face prin Agenția Română de Dezvoltare RoAid.
Totodată, Guvernul României a oferit suport financiar pentru 4 grădinițe din Taraclia, iar în Autonomia Găgăuză de banii României au beneficiat 38 de instituții preșcolare. La fel, 780 de mii de euro au fost direcționați către liceul cu predare în limba română „Mihai Eminescu” din Municipiul Comrat.
Elena Cioina
Comentarii