EURACTIV.ro: Care sunt termenii utilizați în Științele Comunicării, cu definițiile aferente, pentru a denumi diferite forme de "știri false" sau știri "fake"? Există o foarte mare confuzie, în rândul publicului larg, dar adesea și al comunicatorilor, în privința acestor termeni.

Raluca Radu: În zona academică se vorbește despre informare greșită, neintenționată, și despre dezinformarea făcută strategic.

Dezinformare este, de fapt, un termen lansat în 1949 de către sovietici. Știrile false acoperă o realitate foarte bogată - de la greșelile neintenționate, la parodii, la dezinformare sau la așa-numitul război informațional. În plus, termenul este folosit de politicieni pentru a-i decredibiliza pe jurnaliștii care nu îi susțin. De aceea, în zona academică se evită folosirea acestui concept neclar și încărcat ideologic.

EURACTIV.ro: Care dintre acești termeni vi se pare mai potrivit curentelor de azi - exprimate fie prin populism, fie, la extrema cealaltă, prin campanii plătite de distribuire de informații necorespunzătoare realității, mai ales în domeniul online, în forma conținutului sponsorizat sau a alor forme care distorsionează realitatea?

Raluca Radu: 

Dezinformarea este comunicarea politică sau comercială, bazată pe omisiuni, pe contextualizare greșită, sau pe minciuni amestecate cu adevăr, în scopuri strategice – care pot fi schimbarea direcției unui vot, provocarea panicii, identificarea unor țapi ispășitori pentru a schimba atitudini și comportamente.

EURACTIV.ro: Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării este implicată în proiecte de combatere a Fake News, la nivel internațional. În ce constau aceste proiecte și ce se poate face?

Raluca Radu: FJSC este singurul partener din România al First Draft News, o rețea de redacții foarte prestigioase, de companii din domeniul IT, de organizații neguvernamentale și de universități care încearcă să găsească împreună metode pentru a verifica informația din mediul online și mai ales din rețelele de socializare și pentru a combate valul de informații greșite și de dezinformare cu care este acoperit în fiecare zi spațiul public.

Datorită acestei colaborări, am lansat la FJSC un atelier de verificare a informațiilor în breaking news, pentru studenții interesați. În plus, am reprodus, în mic, unul dintre proiectele First Draft News, atunci când am lansat în România, alături de Freedom House și cu susținerea Reprezentanței Comisiei Europene în România, proiectul Detectorul de minciuni. A fost un proiect în care mai multe redacții, alături de studenți, verificau împreună informații în perioada electorală pentru alegerile europarlamentare din 2019 – asemănător CrossCheck al First Draft News.

Pe de altă parte, FJSC este partenerul Institutului Reuters de la Universitatea din Oxford pentru Digital News Report (DNR). În ultimii trei ani, Raportul despre consumul de informație online s-a concentrat pe efectele discuției despre dezinformare asupra consumului de știri. DNR este un proiect multianual, internațional, de studiere a audiențelor online, care include România. De la an la an, publicul online este mai atent la ceea ce întâlnește online și cred că redacțiile ar trebui să țină cont de aceste evoluții globale. 

EURACTIV.ro: Predați materia "Deontologie" - cât de mult înțeleg studenții, precum și mediul profesional, din avalanșa de conținut lipsit de acuratețe? Comparativ cu o perioadă când nu erau atât de mulți conectați la rețele sociale, ce s-a schimbat în ultimii ani, în sensul scăderii acurateței informației, dacă este cazul?

Raluca Radu: Citesc acum o carte foarte interesantă referitoare la schimbările aduse de mediu online. Se numește Sfârșitul competenței, este scrisă de un autor american, Tom Nichols și a apărut în 2019 la Polirom.

El descrie foarte corect ce ni se întâmplă. Internetul este o resursă nesfârșită de informație corectă și de informație oribil de greșită. Tendința noastră este să căutăm și să tot căutăm până reușim să dăm de o sursă care susține ideea pe care noi o aveam la început.

Economia comportamentală are și o denumire pentru aceste fenomen – bias-ul de confirmare. Nu cred că scapă cineva, oricât de inteligent și de citit ar fi. Ce încerc eu, la Deontologie, este să le arăt studenților că viața profesională este infinit mai interesantă și mai provocatoare, dacă ne dăm seama de propriile limitări și dacă încercăm să învățăm din greșelile celorlalți, fără, eventual, să le mai repetăm și noi. 

EURACTIV.ro: Au cetățenii obișnuiți acces la modalități de verificare - ce este facts, ce este fake?

Raluca Radu: Sunt foarte multe modalități gratuite de verificare a informației. Una dintre cele mai simple este căutarea inversă a unei fotografii, cu ajutorul Google sau cu ajutorul extensiei RevEye pentru Chrome. Foarte multă lume le folosește, pentru că multe informații false și multe minciuni sunt ilustrate cu imagini vechi, care nu au legătură cu un anumit caz.

EURACTIV.ro: Cum comentați aspectele sesizate de raportul recent lansat de Comisia Europeană, EU vs Desinfo, lansare la care au participat cinci înalți oficiali europeni.Pentru prima oară, un raport al Uniunii Europene vorbește despre o activitate de dezinformare susținută de surse rusești în scopul descurajării participării la vot și influențării preferințelor de vot?
Raluca Radu: Cred că este foarte ușor să găsim în Rusia vinovatul pentru dezinformare, dar există și foarte multă minciună locală, fără legătură cu vreo forță malefică externă.

EURACTIV.ro: Cităm din același raport: 
Google - 130.000 conturi înregistrate din UE au încălcat politicile companiei cu privire la false reprezentări și 27.000 de conturi au încălcat politicile de conținut original.
Facebook a contorizat 1,2 milioane de astfel de acțiuni, Twitter a respins 6.000 de articole sponsorizate și 10.000 de articole sponsorizate care vizau UE, pe motiv că acestea încălcau standardele de calitate și cele aplicabile conținutului sponsorizat.
Credeți că există teme recurente care apar atât în spațiul virtual românesc, precum și în ce al Republicii Moldova?
Care ar fi acestea?

Raluca Radu: 

Merg foarte bine, în orice țară, temele care gâdilă orgoliul național. Apoi, oamenii au tendința să creadă povești care le susțin propriile versiuni despre realitate – fie că sunt pro sau anti ceva.

Nu știu exact care sunt poveștile vehiculate în spațiul moldovenesc, deci nu am cum să mă pronunț. La un moment dat am încercat să urmăresc o știre, și era totul extrem de confuz, pentru că fiecare site avea o versiune fără nici o legătură cu versiunea de pe orice alt site. 

Pentru audiențele din Republica Moldova trebuie să fie foarte greu să găsească surse de încredere.

EURACTIV.ro: Din documentarea proprie, am sesizat că în România au fost încercări de a se inocula ideea că protestarii erau numiți în spațiul public fie "plătiți", fie "agresivi", în cele din urmă, "drogați" și adesea oficialii guvernamentali au dorit să arate că aceștia aveau un comportament inadecvat. Aceasta a culminat în campania electorală cu încercarea acreditării ideii că au fost găsite plicuri cu droguri, a fost folosit explicit termenul "drogați", s-a vorbit despre anchete, lucruri care, pe lângă gravitatea afirmațiilor, au fost consemnate și în alte forme de discriminare teribilă (ex. autiști), făcându-se astfel dovada puternicelor stereotipuri din societate. 

Familia tradițională și mitul celor care vor să o distrugă au fost de asemenea puternic promovate în spațiul public. În ce măsură credeți că aceste teme au prins și, dacă da, la ce categorii de public?

Raluca Radu: 

Sunt anumite audiențe care sunt foarte legate de un anumit post de televiziune și care ajung să aibă o imagine deformată despre realitate, în funcție de ce aud spus la televizor. Fenomenul a fost remarcat încă din anii 1970, de către un cercetător american, George Gerbner.

Acele categorii de public devin vulnerabile la dezinformări, din păcate. Referendumul pentru familie a fost un caz aparte. A forțat oameni care nu-și puseseră problema căsătoriei între partenerii de același sex să ia poziție, pro sau contra. Problema a fost pusă greșit, iar pozițiile radicale au fost create artificial.

Este o eroare majoră, cred eu, să încerci să divizezi societatea pe o falsă problemă și sper să nu mai trecem printr-un moment de acest gen prea curând. Nimeni nu a avut absolut nimic de câștigat, ba dimpotrivă.

EURACTIV.ro: În ce măsură este important canalul pe care sunt diseminate astfel de încercări pentru care Comisia Europeană a ales termenul dezinformare sau false reprezentări?

Raluca Radu: Rețelele de socializare și online-ul exacerbează problema dezinformării strategice. Una dintre probleme este că orice text, imagine, video, fie că sunt adevărate sau false, rămân în online și pot fi reaccesare oricând. Poate imaginea unui val care vine și pleacă este greșită. 

Informațiile greșite și minciunile se adună în online la fel ca gunoiul din ocean – straturi, straturi care sufocă.

EURACTIV.ro: Alte aspecte pe care le considerați reprezentative în analiza unor teme recurente în România și Republica Moldova, identificabile cu dezinformarea, manipularea și alte forme a unor reprezentări trunchiate/modificate ale realității?

Raluca Radu: Mi se pare important că Republica Moldova este între Uniunea Europeană și Rusia – și geografic, și ca surse de venit, și ca posibili parteneri pentru alianțe strategice. Publicul din Moldova știe limba rusă și, din câte mi-am dat seama, urmărește divertismentul rusesc. Divertismentul vine la pachet cu informație, cu imaginea realității, văzută de la Moscova, cu diverse agende, mai mult sau mai puțin corecte.

Se adaugă faptul că piața de media moldovenească este foarte mică, deci nu poate fi foarte bogată. Jurnaliștii nu au toate resursele necesare pentru a lucra așa cum și-ar dori. Citesc anchete de investigație de la Rise Moldova și îmi dau seama că viața politică în Republica Moldova este dependentă o încrengătură de interese economice, geopolitice și de media, în care foarte puțini lucrează corect. Cel care este în poziția să schimbe ceva este cetățeanul obișnuit, care, însă, găsește cu greutate informație corectă și credibilă.