Starea de urgență instituită în martie a fost o premieră din mai multe puncte de vedere, dar a arătat că România nu este gata să înfrunte fenomenul fake news. Autoritățile au închis site-uri care promovau informații false, dar nu pentru mult timp.

Astfel, pentru a aduce lămuriri cu privire la logica deciziei de a bloca accesul la anumite site-uri, dar și cum văd autoritățile lupta cu știrile false, EURACTIV România a cerut răspunsuri de la Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Așa cum arată răspunsurile primite de la instituțiile implicate în controlarea informațiilor pe tema COVID-19, la nivel guvernamental nu există o strategie coerentă privind limitarea sau "dezarmarea" celor care produc un astfel de conținut.

Site-urile închise au revenit în forță cu materiale conspiraționiste

EURACTIV România a urmărit evoluția site-urilor închise pe perioada stării de urgență. Dacă o parte dintre ele sunt inactive la momentul redactării acestui material, altele au revenit în forță cu teorii despre inexistența virusului SARS-COV-2.

Site-ul cohortaurbana.ro publica pe 24 mai, la nouă zile după expirarea stării de urgență, articolul intitulat "Masca, un simbol puternic al opresiunii COVID".

Autorul articolului se folosește de faptul că, la debutul pandemiei COVID-19, masca de protecție nu era văzută ca fiind un element de siguranță în prevenirea bolii, ulterior devenind obligatorie în multe state ale lumii. În articol se pune întrebarea dacă "întoarcerea la 180 de grade" a fost făcută din motive de sănătate sau pentru a crea un climat social specific.

 Revenirea

Pe 21 mai, ortodoxinfo.ro  anunța triumfal revenirea pe piață. Soros și hackerii sistemului, printre vinovații blocării conținutului.

Același site publica pe 18 iunie materialul cu titlul "Matematic vorbind, datele pe care le avem până acum NU demonstrează că există corona virus în România".

Extras din articol:  

"Asistând la tot ce apare în presă despre asimptomatici, am înțeles că sunt oameni infectați cu virusul Covid-19, dar care nu arată niciun simptom.

Mie personal mi s-a părut un pic ciudat că nu arată niciun simptom, măcar să le curgă nasul, dar chiar așa să se comporte ca și cum nu au virusul, m-a pus pe gânduri."

Materialul poartă semnătura lui Silviu Radu, un așa-zis doctor în matematică la Universitatea Johannes Kepler, Linz, Austria.

Potrivit paginii sale de Facebook, Silviu Radu distribuie informații publicate pe site-ul ortodoxinfo.ro, iar pe 22 iunie scria: "Motivul pentru care apar știrile cum că va fi stare de urgență este ca sa fim tot timpul în status quo până pregătesc ei noua criză".

Primul și singurul blog închis de autorități pe perioada stării de urgență, danilvla.wordpress.com, a publicat un articol intitulat "Apel la români sau mai bine zis la autorități", unde se arată că "evoluțiile de până acum arată că lupta împotriva epidemiei Covid-19 a devenit un alibi pentru încălcarea drepturilor inalienabile ale cetățenilor".

Pe 26 martie, la o lună de la depistarea primului caz de COVID-19 în România, ANCOM informa că un alt site, bpnews.ro, a fost închis pe motiv că "distribuie informații a căror veridicitate a fost infirmată printr-o precizare elaborată transmisă de GCS către MApN”.

Potrivit registrului de domenii, RoTLD, domeniul bpnews.ro este cumpărat de o persoană fizică, iar numele acesteia nu e public, dar numele serverelor care găzduiesc site-ul sunt ns1.ninelpeia.ro și ns2.ninelpeia.ro, scria G4Media.ro.

Ninel Peia, fost membru PSD și fost candidat la alegerile prezidențiale din 2019, era cel care plătea materialele sponsorizate de pagina de Facebook asociată site-ului, arată PressOne.ro

Cu toate că site-ul a fost blocat pe 26 martie, în data de 15 aprilie apare o opinie semnată de Ninel Peia în care acesta vorbește despre faptul că "pe spatele poporului nostru se fac experimente oribile. Gașca slugoilor lui Soros, care a pus mâna pe România, își bate joc de noi și ne condamnă la zile de chin după bunul lor plac".

Extras din articol: "Sub influența noii ciume bolșevice conduse de Soros, Grupul de Comunicare Strategică s-a transformat într-o mișcare eugenică malthusiană de durată, care vede Neamul Românesc ca un inamic final al multiculturaliștilor globalisto-pogresiști acum finanțați masiv de industria BigPharma. Neamul Românesc, după mintea bolnavă a acestor trădători, trebuie gestionat cu mână de fier, infricosat, amendat, pus in lanturi și, dacă este necesar, omorât".

Exemplele curg, ce face statul?

ANCOM susține că nu are competențe privind interpretarea caracterului unei știri, ci a respectat odinele MAI

Site-urile închise în perioada stării de urgență au fost redeschise pe data de 15 mai. Am dorit să aflăm care a fost logica închiderii lor, ținând cont că în prezent aceste platforme promovează în continuare informații neverificate despre COVID-19.

ANCOM a transmis că nu a avut și nu are competențe privind interpretarea caracterului unei știri, îndeplinindu-și atribuțiile stabilite prin Decretul Președintelui exclusiv în baza solicitărilor venite din partea Ministerului Afacerilor Interne, iar asta doar în perioada stării de urgență.

Am întrebat Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații de ce nu a blocat accesul la informațiile respective, ci a blocat complet domeniile site-urilor.

"ANCOM a pus în aplicare solicitările Ministerului Afacerilor Interne care au intrat în sfera sa de competență, respectiv măsurile de înlăturare sau limitare a accesului la conținutul știrilor false cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire", se arată în răspunsul Autorității dat EURACTIV România.

EURACTIV România a consultat colegii din rețeaua EURACTIV despre închiderea site-urilor care promovează informații false, iar din răspunsurile primite nu a rezultat că un alt stat al Uniunii Europene a apelat la o asemenea măsură. Am dorit să aflăm de la ANCOM dacă are cunoștință despre alte state care au procedat similar. 

"Statele membre ale Uniunii Europene au avut abordări diferite ale fenomenului de fake-news în această perioadă, abordări stabilite și în funcție de legislația națională: spre exemplu, în Germania este în vigoare din octombrie 2017 o lege care permite înlăturarea conținutului ilegal de pe platformele de socializare, în baza unei plângeri. În Italia, în luna martie a acestui an, a fost sancționată o companie care transmitea două canale de televiziune prin satelit ce difuzau emisiuni în care erau diseminate informații înșelătoare și nefondate științific despre diverse tipuri de boli și posibile tratamente sau modalități de prevenire a acestora. Totodată, au fost sancționați și furnizorii care ofereau servicii de retransmisie a acestor programe tv", se arată în precizarea ANCOM.

Bulgaria a vrut, dar a renunțat

Spre exemplu, Guvernul din Bulgaria a încercat să introducă, în contextul COVID-19, un mecanism de control al informațiilor, dar s-a lovit de o opoziție puternică, inclusiv de cea a președintelui Rumen Radev, astfel că s-a renunțat la decizie. (Detalii aici)

De asemenea, autoritățile din Italia au sancționat platformele "880" și Channel 61 și platforma 880 pentru că a difuzat un program TV care promova fake news pe tema COVID-19. AGCOM (Autoritatea de Reglementare a Comunicării din Italia) a constatat că emisiunea conținea informații derutante și incorecte din punct de vedere științific. Emisiunea a mai fost în vizorul autorităților, iar pe 20 martie s-a decis blocarea sa timp de 6 luni. La scurt timp, Curtea Regională din Lazio a decis revocarea deciziei. (Detalii aici)

Am întrebat MAI și a răspuns Grupul de Comunicare Strategică

EURACTIV România a cerut lămuriri și de la MAI privind închiderea site-urilor. Astfel, din răspunsul primit reiese că "analiza informațiilor susceptibile a fi false a fost realizată la nivelul Grupului de Comunicare Strategică, urmărind următoarele aspecte: existența și veridicitatea surselor cărora le sunt atribuite informațiile, veridicitatea informației, scopul pentru care a fost difuzată respectiva informație".

De asemenea, neasumarea identității unei publicații se numără printre criteriile în funcție de care s-au făcut propuneri de eliminare a unui articol sau de blocare a accesului la un site, mai arată Ministerul.

MAI mai transmite că, în primă instanță, abordarea Grupului de Comunicare Strategică a fost de a deschide un dialog cu reprezentanții publicațiilor pentru a fi eliminat articolul/articolele care au fost supuse analizei.

"Mandatul Grupului de Comunicare Strategică de a analiza și sesiza informațiile false a fost limitat doar pe perioada stării de urgență. În cazul semnalării unor potențiale informații false în anumite publicații, instituțiile reprezentate în Grupul de Comunicare Strategică întreprind alte demersuri pentru rectificarea acestora, prin structurile de comunicare și relații publice, potrivit competențelor", mai precizează instituția.

Chestionați de EURACTIV România cu privire la crearea pe viitor, la nivel guvernamental, a unui mecanism de fact-checking, MAI a replicat: "În situația semnalării publicării unor potențiale informații false referitoare la activitatea Ministerului Afacerilor Interne, structura de relații publice a ministerului întreprinde demersurile necesare rectificării acestora prin transmiterea unor puncte de vedere, precizări, drepturi la replica etc".

GCS nu comentează

Am solicitat un punct de vedere și de la Grupul de Comunicare Strategică privind modul în care a decis să blocheze informațiile, dar și cum arată, în viziunea sa, lupta cu acest fenomen al știrilor false.

Până la data redactării acestui material, GCS nu a dorit să răspundă solicitării EURACTIV România.

Pe 15 iunie, Grupul de Comunicare Strategică a transmis o nou atenționare de fake news de pe platforme găzduite în Federația Rusă și care sunt propagate pe rețelele de socializare. 

Este cazul site-ului antenanews.xyz, care obligă utilizatorul, pentru a putea citi conținutul materialelor, să distribuie materialele prin intermediul Facebook. 

Între articolele promovate se numără cel cu următorul titlu, care este previzualizat pe platforma de socializare: „UN TIR PLIN CU CADAVRE A FOST DEPISTAT AZI DIMINEAȚĂ ÎN CAPITALĂ! 250 DE PERSOANE SE PRESUPUNE CĂ TOȚI SUNT MORȚI DE СОVID”. 

În conținutul articolului se susține:  „250 de cadavre au plecat la drum într-un tir! ”Nu sunt gunoaie, au nume!  Valul de virus ce loveste tara noastra de ceva vreme, a atins cote incredibile: morgile au ajuns să fie pline, iar spitalele țin cadavrele în camioane frigorifice.
Azi dimineata, un tir cu 250 de corpuri puse în saci de plastic, a plecat la drum prin capitala, unde se indrepta acesta deocamdata nu se cunoaste.

"Precizăm faptul că aceste informații prezentate în articol sunt complet false! Facem apel ca acest tip de articole să NU fie distribuite pe paginile de socializare întrucât o astfel de conduită contribuie la răspândirea de informații false și determină comportamente sociale nejustificate. Totodată, încurajăm populația să se informeze doar din surse oficiale", a fost reacția GCS.

La peste patru luni de la apariția COVID-19 în România și înființarea Grupului de Comunicare Strategică, nimeni nu știe componența acestuia.

„Grupul de Comunicare Strategică este compus din experți în comunicare ai următoarelor instituții: Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Serviciul de Telecomunicații Speciale. De asemenea, Grupul de Comunicare Strategică poate fi suplimentat cu specialiști de la alte instituții, în funcție de necesitate”, se arată într-un răspuns al Executivului dat către Radio Europa Liberă.

Singurul lucru știut despre GCS este că la conducerea sa se află fostul jurnalist Andi Manciu, ajuns coordonator al Departamentului de Comunicare de PNL, ulterior devenind consilier de stat al premierului Orban. (Detalii aici)

Reacțiile oamenilor, între pro și contra

Faptul că site-urile au fost închise a dus la crearea unui sentiment, printre anumiți cititori, că cenzurarea informațiilor le face automat adevărate. 

Bâlbele autorităților și lipsa comunicării dau apă la moară conspiraționiștilor

Pe 27 iunie, Grupul de Comunicare Strategică a raportat parțial statistica privind evoluția COVID-19. Ulterior, a revenit cu completări. 

Știrile false câștigă tot mai mult teren în fața știrilor verificate și verificabile. Jurnaliștii de la Recorder au analizat fenomenul prin prisma pandemiei COVID-19.

Ioan Hosu, expert în sociologia comunicării și comunicare politică, susține, într-un material realizat de PressHub: „Fake news și propagandă înseamnă polarizare, înseamnă ruperea legăturilor dintre instituții și cetățeni, înseamnă o destructurare a spațiului public (acțiuni din categoria agitprop sau măsuri active). Rețelele de socializare și internetul sunt elemente exploatate intens de politicieni și de partenerii acestora.”

Și Andrei Miu, psiholog și profesor de neuroștiințe cognitive la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, a explicat pentru PressHub.ro de ce sunt îmbrățișate știrile false de către tot mai multă lume, mai ales în perioadele de criză.

„Studiile de psihologie arată că avem tendința de a judeca superficial și că, pe acest fond, suntem susceptibili la o grămadă de distorsiuni cognitive, cum ar fi să credem ceva ce am mai auzit sau care ne confirmă părerile. Comoditatea aceasta, care ne face să credem fără să stăm prea mult pe gânduri câteodată, și distorsiunile cognitive cu care vine la pachet se accentuează mai ales atunci când nu avem timp, când suntem obosiți sau speriați, sau când, pur și simplu, nu suntem motivați într-o situație. Cred că aici e una din cheile campaniilor publice de scădere a susceptibilității la știri false: să îi responsabilizeze pe oameni în legătură cu rolul lor în crearea unor curente de opinie care, dacă sunt nefondate, ar putea costa societatea. Exemplu cel mai bun e curentul antivaccinist", a explicat Andrei Miu.

Educație și comunicare

Nevoia de senzațional sau misterios se bazează pe exploatarea emoționalului, exploatare care nu va înceta până când statul nu va începe să comunice coerent și nu va găsi soluții pentru a combate orice derapaj voit. Cenzura nu a rezolvat niciodată problemele, din contră. Crearea unui mecanism prin care să se poată demonta ușor un fals rostogolit în spațiul public, educarea oamenilor și dialogul ar fi un început.