Tinerii, liderii de opinie, precum și profesorii sau influencerii/creatorii de conținut pot fi vulnerabili în fața fenomenului fake news, deoarece tind să-și supraestimeze capacitatea de a identifica știrile false, potrivit unui studiu.

Fake news sunt considerate o problemă în România, care, mai grav, nu sunt percepute de liceeni ca afectând viața personală, deoarece ar exista o distanțare declarativă față de fenomen. Cercetarea de percepție a fost realizată în 2019, respectiv 2020, de Unlock Research, în cadrul proiectului "Găina care naște pui vii", al Școlii de valori și WizeGen, susținut de Lidl. Deși toate segmentele investigate sunt în consens în legătură cu nevoia de educație în domeniul fake news, în același timp, aproape toți cei întrebați consideră că au, personal, capacitatea de a identifica și combate știrile false.

 

Liceenii: "problema există, dar nu pentru mine”

În cadrul cercetării din 2019, au fost investigate percepțiile a 450 de liceeni (16-19 ani) Vulnerabilitate ridicaă a tinerilor în fața fenomenului, deorece îi subestimează amploarea și tind să îi simplifice definiția și implicațiile în propria viață. Au tendința să se considere mai greu de manipulat decât cei mai vârstnici, "problema există, dar nu pentru mine”.

Există o nevoie presantă de educare a tinerilor în legătură cu fenomenul Fake News. 24% consideră că șoala este responsabilă pentru diminuarea fenomenului Fake News. În 2020, Unlock Research a continuat investigarea fenomenului Fake News în rândul altor segment de populație, de la care tinerii așteptă sprijin în combatere și diminuarea fenomenului: profesorii și creatorii de conținut online.Dacă liceenii acordă cea mai mare încredere platformelor de tip youtube, profesorii și influencerii se află la polul opus, considerând radioul cel mai credibil canal. Mai mult, influencerii și profesorii au mult mai puțină încredere în rețelele sociale și în mediul online, în general, comparativ cu liceenii, însă consideră presa tipărită mai credibilă.


"Noi ce vedem, din toate studiile pe care le-am făcut - suntem la al treilea, practic - există clar o nevoie de ghidaj structurat, de a structura cumva fenomenul, de a-l discuta, în așa fel încât să existe niște repere clare atunci când te lupți cu Fake News, când să te ferești de Fake News, pentru că momentan este un fenomen despre care toată lumea știe că e o problemă, dar de care nu se ferește cu adevărat, adică nu are instrumentele la îndemână cu care să se ferească de-adevărat; cu atât mai mult dacă toată lumea se consideră invulnerabilă", a spus Flavia Bobei, de la Unlock Research, un studiu realizat în cadrul proiectului "Găina care naște pui vii", al Școlii de valori și WizeGen, susținut de Lidl.

În ceea ce privește responsabilitatea diminuării sau controlului fenomenului fake news, studiul de percepție arăta că liceenii aveau cele mai mari așteptări de la mass-media (53%), urmate de autoritățile statului (Guvern - 34%; Justiție - 28%) și de platformele online (31%).

Profesorii consideră că rolul școlii (55%) este crucial în combaterea fake news. Creatorii de conținut sunt și ei de părere că au o responsabilitate să combată fenomenul (51%), însă pun multă responsabilitate și pe platformele online (56%).

Referitor la domeniile în care se regăsesc știri false, toate segmentele investigate (elevi - 65%, profesori - 88%, creatori de conținut - 93%) consideră politica internă ca fiind cel mai discreditat domeniu. Pentru profesori, politica externă (71%), dar și zonele de economie ( 59%) și social (57%) sunt percepute ca vulnerabile la fake news.

În ceea ce-i privește pe creatorii de conținut, aceștia sunt cei mai circumspecți, considerând că știrile false apar într-o varietate de domenii - de la politică (politică internă - 93%, politică externă - (76%) la divertisment (75%), nutriție (72%) sau mediul înconjurător (51%).


Pentru liceeni, televizorul este canalul cel mai afectat de fake news, pe când profesorii și influencerii consideră rețelele sociale ca fiind mai afectate de fenomen.

În privința încrederii în canalele media, potrivit studiului, dacă liceenii acordă ce mai mare încredere platformelor de YouTube (60%), profesorii (76%) și influencerii (75%) se află la polul opus, considerând radioul drept canalul cel mai credibil. Mai mult, influencerii și profesorii au mai puțină încredere în rețelele sociale și în mediul online, în general, comparativ cu liceenii, și consideră presa scrisă mai credibilă.

 

Despre redacția informală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea). 

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.