În Serbia, prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad de acum mai bine de un an, soldată cu morți și răniți, a dus la un lung șir de proteste împotriva corupției. Nici Bulgaria nu a scăpat, care, după mișcări masive de stradă, a rămas din nou fără Guvern. Oamenii din Macedonia de Nord s-au revoltat și ei după un incendiu la un club de noapte. În Slovacia, justiția scoate și ea oameni în stradă. România este și ea prinsă în mișcări de stradă, unde o investigație jurnalistică a scos la iveală problemele din sistemul de justiție.

În centrul tuturor mișcărilor de stradă este corupția, care se dezvoltă într-o complicitate girată de puterile Executivă, Legislativă și Judecătorească. Alimentate de frustrare larg răspândită față de fenomen, nepedepsirea responsabililor după tragedii și lipsa reformelor reale au transformat tinerii într-o piesă centrală, cu un rol important în mobilizarea mișcărilor de stradă.

Serbia

Protestele împotriva corupției și guvernării lui Aleksandar Vučić continuă de luni de zile, declanșate inițial de prăbușirea unei copertine la gara din Novi Sad în noiembrie 2024, care a ucis zeci de oameni - primii manifestanți acuzând corupția și neglijența autorităților pentru tragedie. Demonstrațiile sunt masive, conduse în mare parte de studeniți și tineri, blocând orașe și cerând responsabilitate și reforme serioase. S-au înregistrat și confruntări cu forțele de ordine, iar președintele Vučić a criticat protestatarii și a promis răspunsuri ferme la unele manifestații.

Bulgaria

Zeci de mii de bulgari au ieșit în stradă pentru a cere demisia Guvernului și a protesta împotriva corupției, influenței oligarhice și a reformelor insuficiente. Multe proteste au fost legate și de un proiect de buget controversat pentru 2026, considerat de protestatari ca perpetuând corupția. Ca urmare a acestei presiuni publice, premierul Rosen Zhelyazkov și Guvernul său au demisionat în decembrie 2025.

Macedonia de Nord

Protestele anticorupție au izbucnit în principal după un incendiu devastator într-un club de noapte în Kocani în martie 2025, în care zeci de tineri au murit din cauza unor grave încălcări ale normelor de siguranță. Oamenii au ieșit în stradă cerând justiție, responsabilitate și schimbări sistemice, folosind sloganul „corupția ucide”, similar cu cel din Serbia.

Slovacia

Mii de oameni au protestat luni la Bratislava împotriva desființării Biroului de protecție a avertizorilor de integritate și a modificărilor aduse Codului penal, despre care spun că subminează statul de drept. Pe unele pancarte ale protestatarilor scria "Fico gangsterul ne distruge Slovacia".

România, cea mai nouă membră a "clubului protestelor anticorupție"

Pe data de 9 decembrie, publicația Recorder a publicat o investigație-documentar "Justiția capturată" și care prezintă cum în ultimii ani s-au îngropat în mod sistematic dosarele de mare corupție. Inculpați celebri achitați în apel după ce în prima instanță primiseră ani grei de închisoare, procese tergiversate până când faptele ajung la prescriere, condamnări definitive care sunt reevaluate și șterse cu buretele. În plus, asupra Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au început să planeze suspiciuni privind blocarea unor anchete penale.

Din seara zilei de 9 decembrie, oamenii au început să iasă în stradă. Dacă la început erau câteva sute, în a cincea zi s-a ajuns la câteva mii. Manifestanții din Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Craiova, Sibiu, Brașov, Constanța cer demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, demisia ministrului social-democrat al Justiției, Radu Marinescu, și a șefului DNA, Marius Voineag. Oamenii cer reforme legislative: eliminarea prescripției pentru marile cazuri de corupție și limitarea influenței politice asupra judecătorilor.

Un protest a apărut și în rândul magistraților, care au început să semnaleze problemele și presiunile din sistem. După ce peste 800 de magistrați au semnat o listă, președintele Nicușor Dan i-a chemat la o discuție. 

Tema corupției a fost, de altfel, repusă pe tapet de președinte, fiind inclusă și în noua Strategie națională de apărarea țării.

"Românii au dreptate când spun că nu văd o voință a statului român de a lupta cu corupția", a spus președintele chiar în discursul de Ziua Națională a României, pe 1 decembrie.

Think tank-ul Expert Forum din București, format din experți în politici publice și reforma administrației, atrage atenția asupra urgențelor din sistemul de justiție care trebuie rezolvate cât mai curând pentru a consolida independența acestuia și încrederea cetățenilor în capacitatea lui de a livra dreptate.

"Soluții există, însă necesită voință politică pentru modificarea legislației existente. Iată care sunt principalele probleme și care credem că sunt urgențele care pot fi rezolvate mâine, cu voință politică", spun experții.

Raportul Expert Forum susține că justiția trebuie tratată ca un serviciu public și că orice reformă trebuie făcută transparent și cu consultarea societății civile și magistraților critici, nu în spatele ușilor închise.

Problemele principale 

Legile justiției din 2022 au introdus proceduri netransparente și necompetitive în cariera judecătorilor și procurorilor, concentrând puterea în mâinile câtorva lideri. Această concentrare a afectat independența justiției și încrederea publică.

Judecătorii incomozi sunt sancționați cu orice prilej.

Luna aceasta, România a pierdut definitiv un proces la CEDO după ce un judecător a fost sancționat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru două postări pe rețelele sociale care nici măcar nu avea legătură cu justiția.

Iar judecătoarea Raluca Moroșanu, care a îndrăznit să vorbească pentru a confirma informațiile publicate de mass-media privind disfuncționalitățile grave din sistemul judiciar a fost recuzată dintr-un dosar.

Priorități urgente propuse

Reîntoarcerea competenței de investigare a corupției judecătorești la DNA – ca prim pas pentru reducerea impunității în sistem.

Revizuirea legilor justiției pentru a corecta prevederile care permit acapararea puterii.

Proceduri transparente de promovare – inclusiv concursuri pentru ocuparea funcțiilor în instanțe și parchete, cu criterii obiective. Evaluări periodice reale pentru judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Revizuirea mecanismelor disciplinare ca să nu fie folosite împotriva magistraților critici. Audit independent al repartizării aleatorii a dosarelor, pentru a asigura corectitudine.

Clarificarea impactului pensionărilor la 25 de ani de vechime, având în vedere situația a ~80% dintre judecătorii supreme în această situație.

Legea Europeană anticorupție

În acest context, Uniunea Europeană a ajuns pe 3 decembrie la un acord istoric privind o Directivă anticorupție, care va stabili definiții comune la nivel UE pentru infracțiunile de corupție, standarde minime pentru pedepse și prescripție, precum și obligații pentru statele membre să implementeze măsuri preventive stricte. 

Acest acord vine ca răspuns la preocupările cetățenilor UE și la care s-a ajuns după negocieri care au durat peste doi ani.

Experții, la fel ca protestatarii, cer o reforma a justiției mânată de voință politică și de un proces deschis și participativ.