Un român cu venituri minime cheltuiește peste o treime din venitul anual pentru gaze și energie electrică, spre deosebire de Grecia, unde sprijinul acoperă aproape integral costurile consumatorilor vulnerabili, potrivit unei analize AEI.

În Grecia, indemnizația socială minimă este de aproximativ 9.600 de euro pe an . Costurile anuale medii pentru gaze naturale și electricitate sunt de circa 1.800 de euro . Statutul elen intervine astfel, pentru consumatorii vulnerabili, până la 100% din aceste costuri pot fi acoperite . Cu alte cuvinte, un cetățean grec sărac nu este condamnat să aleagă între hrană și încălzire.În România, realitatea este opusă, arată analiza Asociației Energia Inteligentă (AEI).

O persoană singură cu indemnizație socială minimă trăiește cu aproximativ 1.281 lei pe lună, adică circa 3.000 de euro pe an. Facturile anuale la gaze și electricitate ajung la aproximativ 1.257 de euro (apartament cu 2 camere). Ajutorul oferit de stat? Aproximativ 150 de euro pe an.

Rezultatul. Statul român acoperă doar 12% din factura energetică a unui om care trăiește deja sub pragul sărăciei. Restul de aproape 1.100 de euro trebuie să fie plătit dintr-un venit anual de doar 3.000 de euro .Asta înseamnă că un român sărac ajunge să cheltuie peste o treime din tot venitul său doar pe energie. În Grecia, un om aflat în situație similară este protejat tocmai de acest colaps financiar.

Guvernul român pretinde că apără populația prin „plafonarea prețurilor”. În realitate, această politică este o politică pentru cei 80% din consumatori, care nu sunt deloc vulnerabili și nu pentru cei săraci. Prețul plafonat este, de multe ori, foarte apropiat de cel din piață, ajutorul real pentru cei vulnerabili este simbolic. Plafonarea nu îi protejează pe săraci – îi ajută pe consumatorii bogați.

În Grecia, statul pornește de la o idee simplă: energia este un bun esențial . În România, energia este tratată ca un produs de lux pe care chiar și cei mai săraci trebuie să-l plătească aproape integral.

Aceasta nu este o problema tehnica. Este o decizie politică. România a ales să transfere costul crizei energetice pe umerii consumatorilor, în timp ce bugetul public a fost folosit pentru a compensa companii, nu oameni.Un stat care oferă 150 de euro pe an pentru facturile la energie care costă 1.300 euro pe an și care trăiește cu 250 de euro pe lună și îi spune că „la protejat” nu face politică socială.

Detalii pe https://asociatiaenergiainteligenta.ro/.

EurActiv

Sisteme energetice și alegeri strategice de-a lungul Flancului estic al UE

Acest raport analizează modul în care țările de pe Flancul estic al UE au răspuns la aceste presiuni, motivele pentru care căile lor au divergent și ce relevă acest lucru despre limitele și posibilitățile de reziliență într-un mediu geopolitic fracturat.  Introducere În ...
Mai mult pe EurActiv »