Polițiști care descind peste agenți secreți și confiscă fără menajamente dosare și hard-disk-uri din birourile lor. Așa a început totul: o razie a poliției la Viena, la sediul BVT, agenția care găzduia la acea vreme serviciul de informații interne. Un șoc, relatează „Liberation” (Franța). 

Pe 28 februarie 2018, austriecii își dau seama că ceva nu este în regulă în lumea spionilor lor. Dar ce anume?

Opt ani mai târziu, multe piese ale puzzle-ului au devenit publice prin anchete parlamentare, dezvăluiri de presă și mai multe procese în Austria și Regatul Unit. Imaginea de ansamblu este îngrijorătoare pentru pașnica republică alpină, care descoperă că probabil a fost vizată în războiul hibrid purtat în Europa de Rusia lui Vladimir Putin. În ciuda neutralității sale.

Agentul cel mai puțin secret al Austriei

Joi, 22 ianuarie, a început la tribunalul penal regional din Viena procesul mult așteptat al unuia dintre actorii acestei „afaceri BVT”. În boxa acuzaților: cel mai puțin secret agent al Austriei, Egisto Ott. Acum opt ani, mărturia sa - prin care denunța nereguli în interiorul agenției – a fost unul din motivele care au justificat mandatul de percheziție. Astăzi însă, această mărturie este pusă sub semnul întrebării.

În dosarul actual, fostul inspector-șef al BVT este acuzat că, între 2015 și 2020, a scurs informații despre dizidenți ruși și că, în 2022, ar fi deturnat telefoanele membrilor cabinetului ministrului de interne, cu ajutorul unui co-inculpat, fost informatician al BVT. Informațiile și telefoanele mobile ar fi ajuns ulterior în Rusia. Fapt extrem de rar în Austria, Ott este acuzat de spionaj. Riscă între șase luni și cinci ani de închisoare. Audierile ar urma să continue cel puțin până la începutul lunii martie.

Beneficiind de prezumția de nevinovăție – la fel și co-inculpatul său – sexagenarul afirmă că este victima unor intrigi politice și promite să profite de proces pentru a „dezvălui destule ticăloșii” despre care ar fi avut cunoștință în cadrul serviciilor de informații. Apărarea sa va fi urmărită cu atenție: cariera unui agent care s-a desfășurat printre perdele de fum… și care nu se teme de provocări. Așa cum s-a întâmplat în iunie anul trecut, când a pozat, ușor ironic, pe covorul roșu la premiera unui documentar filmat la Viena sub titlul provocator Spy Capital 2 („Capitala spionilor 2”).

Dezvăluirile din ultimii ani spun însă o poveste mai puțin cinematografică, în care acțiunile lui Ott par a fi doar vârful aisbergului unei operațiuni menite să destabilizeze serviciile de informații ale unei țări din inima Europei. „Există indicii care merg în această direcție”, confirmă prudent Thomas Riegler, cercetător și specialist în servicii secrete.

Atenție la bulgari

Pentru a înțelege amploarea afacerii, trebuie să ne mutăm în Germania vecină și să ne amintim de Jan Marsalek. Între 2010 și 2020, acest atrăgător tânăr de origine vieneză a condus operațiunile Wirecard, o companie-vedetă a sectorului financiar german, concurent al PayPal. Astăzi este căutat de Interpol și se ascunde la Moscova. Fugarul este suspectat nu doar de fraude financiare de 1,9 miliarde de euro, ci și de faptul că ar fi dus o viață dublă, acționând ca spion independent.

În Austria natală, managerul de succes s-ar fi sprijinit pe rețelele sale din partidul de extrema dreaptă FPÖ - aflat pe atunci la guvernare – pentru a orchestra, sub pretexte false, razia poliției din 2018 la BVT, potrivit presei austriece. Ar fi beneficiat de sprijinul unor foști membri ai agenției. În spatele unor nume de cod amuzante - „Giovanni Parmigiano” și „Cyborg” - s-ar ascunde chiar Egisto Ott și colegul său informatician. Potrivit procurorilor, tot la cererea lui Marsalek, Ott ar fi transmis informațiile confidențiale despre dizidenții ruși, printr-un intermediar.

Anna Thalhammer, redactor-șef al săptămânalului Profil, a investigat îndelung acest caz, ajungând chiar în vizorul unei alte celule aflate sub ordinele lui Marsalek: bulgari condamnați în martie 2025 la Londra pentru supravegheri ilegale asupra unor jurnaliști de investigație europeni. Anna Thalhammer este convinsă că descinderea la BVT - condusă de un polițist apropiat de FPÖ - viza de fapt contraspionajul, care ancheta legăturile dintre extrema dreaptă și Moscova. „Și dacă, între timp, agenția era scoasă din funcțiune, nu le-ar fi părut deloc rău”, rezumă jurnalista.

Spre sfârșitul „capitalei spionilor”?

În mai 2019, guvernul din care făcea parte extrema dreaptă se prăbușește, iar rețelele lui Marsalek sunt întrerupte. Însă razia produsese deja pagube, iar Austria este exclusă din schimburile internaționale de informații din cadrul „Clubului de la Berna” (o structură care reunește serviciile secrete ale celor 27 de state ale Uniunii Europene, plus Norvegia și Elveția), din cauza temerilor privind scurgerile de informații. Austria este reintegrată treptat abia din 2022, explică Thomas Riegler, care subliniază că o astfel de marginalizare afectează grav capacitatea unui stat de a se apăra împotriva amenințărilor - de la terorism la criminalitate organizată.

Indiferent de verdictul în procesul lui Egisto Ott, cazul său a avut meritul de a atrage atenția asupra pericolelor războiului hibrid. Până atunci, austriecii aproape că se mândreau cu reputația Vienei de „cuib de spioni”, moștenită din timpul Războiului Rece. Agenți străini sunt probabil prezenți cu sutele în capitala europeană, unde își au sediul numeroase organizații internaționale. Ei sunt rareori deranjați de legile locale, care sancționează spionajul doar dacă este îndreptat direct împotriva Austriei, lăsând marile puteri relativ libere să-și poarte războaiele secrete între ele.

Guvernul tripartit dreapta-stânga-liberali, instalat în martie 2025, intenționează acum să interzică activitățile de informații pe teritoriul său. Se apropie oare sfârșitul „capitalei spionilor”?

Sursa: Rador Radio România