Editorialistul „The Wall Street Journal” (SUA) dezvăluie un nou raport detaliat care evidențiază faptul că Putin nu câștigă, iar Trump mai poate încă impune presiuni economice și militare în vederea unei păci onorabile.

Potrivit estimărilor lui Seth Jones și Riley McCabe de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, începând din anul 2022 forțele ruse au făcut în Ucraina un uimitor număr de victime care se ridică la 1,2 milioane de oameni. S-ar putea ca numărul rușilor morți să se ridice la 325.000 – de peste cinci ori mai mare decât cel din toate conflictele sovietice și rusești luate la un loc de după cel de-Al Doilea Război Mondial. În cei trei ani ai războiului din Coreea au murit aproximativ 36.000 de americani.

La prima vedere, o estimare corectă ar fi aceea că, în cele din urmă, Putin va câștiga pentru că Rusia este o putere mai mare, iar Putin poate continua să-și arunce oamenii în măcel. Totuși, Putin nu înregistrează victorii teritoriale pe măsura numărului de pierderi.

Să luăm ca exemplu eforturile lui Putin de a cuceri orașul Pokrovsk. Începând de pe la sfârșitul lunii februarie 2024 și până în luna ianuarie a acestui an, forțele ruse au avansat în zonă cam cu câte 70 de metri pe zi. E ca și cum ți-ai începe ziua în Manhattan pe Strada 42 și ți-ai încheia-o pe Strada 43.

Potrivit studiului menționat, războiul din Ucraina atrage comparații cu luptele din tranșee din timpul Primului Război Mondial, dar avansul rușilor „a fost mai lent decât cele mai brutale ofensive din ultimul secol, inclusiv de pe vremea celebrei bătălii sângeroase de pe Somme” (o bătălie celebră din anul 1916, care a durat 141 de zile, n. red.). Ucrainenii au și ei propriile pierderi, dar morții ruși sunt de două ori sau de 2,5 ori mai mulți decât cei din armata Ucrainei.

În același timp, jumătate din bugetul Moscovei se scurge către „forțele armate, către complexul industrial militar, în securitatea internă și în gestionarea datoriilor”, după cum notează CSIS. Moscova nu dispune de creșterea economică sau de dinamismul necesar ca să poată susține această degringoladă la nesfârșit. Un fapt ilustrativ: „Rusia are zero companii pe lista primelor 100 de firme tehnologice înregistrate pe piața de capital”.

Toate acestea înseamnă că Putin nu poate deține biciul la masa negocierilor. Dictatorul rus se află într-o poziție tot mai slabă, de care Trump ar putea să profite prin sancțiuni mai dure și prin mai mult armament american, cel puțin pentru a-l sili pe Putin să renunțe la câteva dintre teritoriile furate și să tolereze garanții reale de securitate.

Același Trump care-și susține prin arme diplomația cu Iranul pentru a-și întări poziția, nu a dorit, din nefericire, să facă același lucru și cu Putin. Dar o pace slabă „nu l-ar scoate pe Putin din ring”, după cum a afirmat, anul trecut, președintele republican al Comisiei pentru Servicii Armate din Senat, Roger Wicker. Rușii s-ar reînarma, cu o și mai mare dușmănie față de NATO.

Putin nu este omul de neoprit, așa cum ar vrea el să îl facă pe Trump să creadă. Întrebarea care s-a tot pus anul trecut a fost dacă președintele Trump va vedea această portiță de ordin strategic ca să mai reducă din amenințările rușilor la adresa SUA și ca să-i convingă pe actorii cei răi de la Beijing și de aiurea, impunându-și o mână forte în privința Ucrainei.

Sursa: Rador Radio România