Consiliul Interministerial pentru Pregătirea și Exercitarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți sloganul și prima versiune a temelor de interes ale Președinției.

”La elaborarea documentului au participat toate ministerele, Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, partidele politice, precum şi reprezentanţi ai României la Bruxelles. De asemenea, au fost purtate discuţii cu partenerii sociali în cadrul seriei de dezbateri publice organizate de către Ministerul Afacerilor Externe și Institutul European din România. Documentul elaborat a făcut obiectul unor discuţii inclusiv în Consiliului Interministerial pentru pregătirea și exercitarea Președinției României la Consiliul UE și reflectă nivelul ridicat de ambiţie al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, în vederea gestionării principalelor dosare care se vor regăsi pe agenda europeană”, potrivit unui comunicat al Guvernului.

După consultarea Parlamentului, Executivul va adopta prima versiune a documentului și va intra într-un dialog cu Secretariatul General al Consiliului UE. Conform calendarului, în noiembrie trebuie adoptată forma finală a programului de lucru.      

În formularea tematicilor de interes ale Președinției Consiliului UE, România are în vedere cetățeanul ”atât ca sursă, cât și ca finalitate”.

”Din acest motiv, procesul de elaborare a temelor de interes a fost conceput ca un proces democratic, deliberativ, de jos în sus. Eforturile României se vor concentra, în consecință, cu precădere pe dosarele legislative şi nelegislative cu impact direct şi imediat asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. România va urmări ca, prin activitatea pe care o va desfăşura la Preşedinţia Consiliului UE, să obțină rezultate concrete pentru cetățeni și să pună în valoare beneficiile pe care o Uniune puternică şi coezivă le poate aduce fiecărui cetăţean în parte”,

se arată în comunicat.

 

Sloganul Președinției române va fi "Coeziunea, o valoare comună europeană”.

Bucureștiul și-a dorit să identifice ”un mesaj convergent cu dezbaterile actuale în plan european, dar și corelat cu necesitatea de a evidenția nevoia ca cetăţenii europeni să resimtă la nivelul vieţii de zi cu zi beneficiile apartenenţei la Uniunea Europeană”.

”Coeziunea are rădăcini profunde în construcția europeană. Apărută ca mecanism, încă din 1957, ca parte a politicilor regionale, coeziunea a căpătat o dimensiune proprie în 1988, când și-a definit obiectivul ca instrument esențial de atingere a convergenței economice, sociale și teritoriale la nivelul Uniunii Europene. În 1993, prin Tratatul de la Maastricht, aceeași politică se dotează de un fond specific și cunoaște o creștere semnificativă a bugetului alocat făcând din acest mecanism principalul instrument de sprijin pentru dezvoltare la nivel european. De-a lungul timpului, politica de coeziune s-a adaptat noilor provocări cu scopul de a stimula o creștere inteligentă, sustenabilă și inclusivă la nivelul Uniunii Europene”, explică Executivul.