Consiliul Interministerial pentru Pregătirea și Exercitarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți sloganul și prima versiune a temelor de interes ale Președinției.

”La elaborarea documentului au participat toate ministerele, Parlamentul, Administrația Prezidențială, partidele politice, precum și reprezentanți ai României la Bruxelles. De asemenea, au fost purtate discuții cu partenerii sociali în cadrul seriei de dezbateri publice organizate de către Ministerul Afacerilor Externe și Institutul European din România. Documentul elaborat a făcut obiectul unor discuții inclusiv în Consiliului Interministerial pentru pregătirea și exercitarea Președinției României la Consiliul UE și reflectă nivelul ridicat de ambiție al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, în vederea gestionării principalelor dosare care se vor regăsi pe agenda europeană”, potrivit unui comunicat al Guvernului.

După consultarea Parlamentului, Executivul va adopta prima versiune a documentului și va intra într-un dialog cu Secretariatul General al Consiliului UE. Conform calendarului, în noiembrie trebuie adoptată forma finală a programului de lucru.      

În formularea tematicilor de interes ale Președinției Consiliului UE, România are în vedere cetățeanul ”atât ca sursă, cât și ca finalitate”.

”Din acest motiv, procesul de elaborare a temelor de interes a fost conceput ca un proces democratic, deliberativ, de jos în sus. Eforturile României se vor concentra, în consecință, cu precădere pe dosarele legislative și nelegislative cu impact direct și imediat asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor. România va urmări ca, prin activitatea pe care o va desfășura la Președinția Consiliului UE, să obțină rezultate concrete pentru cetățeni și să pună în valoare beneficiile pe care o Uniune puternică și coezivă le poate aduce fiecărui cetățean în parte”,

se arată în comunicat.

 

Sloganul Președinției române va fi "Coeziunea, o valoare comună europeană”.

Bucureștiul și-a dorit să identifice ”un mesaj convergent cu dezbaterile actuale în plan european, dar și corelat cu necesitatea de a evidenția nevoia ca cetățenii europeni să resimtă la nivelul vieții de zi cu zi beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană”.

”Coeziunea are rădăcini profunde în construcția europeană. Apărută ca mecanism, încă din 1957, ca parte a politicilor regionale, coeziunea a căpătat o dimensiune proprie în 1988, când și-a definit obiectivul ca instrument esențial de atingere a convergenței economice, sociale și teritoriale la nivelul Uniunii Europene. În 1993, prin Tratatul de la Maastricht, aceeași politică se dotează de un fond specific și cunoaște o creștere semnificativă a bugetului alocat făcând din acest mecanism principalul instrument de sprijin pentru dezvoltare la nivel european. De-a lungul timpului, politica de coeziune s-a adaptat noilor provocări cu scopul de a stimula o creștere inteligentă, sustenabilă și inclusivă la nivelul Uniunii Europene”, explică Executivul.