Cea mai mare comună din România, Floreşti, a cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultimii 10 ani, banii europeni contribuind la rezolvarea unor probleme provocate de această extindere rapidă. Altele rămân pe tapet.

La ultimul recesământ, cel din 2011, comuna clujeană Floreşti avea puţin peste 21.000 de locuitori, pentru ca în prezent numărul să fie aproape dublu. O astfel de dezvoltare rapidă a venit cu problemele inerente. Unele au fost remediate cu ajutorul fondurilor europene, altele aşteaptă la rând.

"În 2008, când am venit în primărie (în calitate de viceprimar - n.r.) aveam un proiect oarecum suspendat sau într-o latenţă evolutivă. Era vorba despre un proiect pe măsura 322 în valoare de trei milioane de euro, bani care au fost alocaţi către infrastructură şi utilităţi publice. Am resuscitat acest proiect, iar începând cu anul 2009 am demarat lucrările pe acest proiect. A fost vorba de asfaltarea a 11 străzi din comuna Floreşti şi introducerea utilităţilor pe şapte străzi", spune primarul PNL Horia Şulea, într-un interviu acordat EurActiv.

Au urmat alte proiecte mai micuţe, printre care un punct de informare turistică, unul de promovare a comunei sau unul pentru reabilitarea unui drum de exploataţie agricolă.

"Neavând alte măsuri de accesat, la un moment dat am zis să încercăm să facem ceva şi pe resursa umană şi atunci am accesat două proiecte pe POSDRU: unul de 2, 2 milioane şi unul de două milioane...În urma implementării celor două proiecte, aproximativ 500 de persoane au obţinut o diplomă de calificare recunoscută la nivel european. Dacă am accesat acele proiecte pe POSDRU am zis că ar fi bine să încercăm ceva şi pe POCU, iar astăzi avem un proiect în implementare de aproximativ patru milioane de euro. Mai avem o creşă în construcţie pe fonduri de la AFIR", mai spune Şulea.

"Dacă stau să mă gândesc, e vorba de vreo 40 de milioane de euro care n-au făcut altceva decât să vină să contribuie substanţial la dezvoltarea Floreştiului. Astăzi, Floreşti e cea mai mare comună din ţară, cu 38.000 de locuitori, probabil vreo 60.000 de oameni care vieţuiesc aici...Banii europeni sunt o resursă foarte valoroasă, pe care, din nefericire, din câte văd eu, România, prin structurile specializate, nu e în măsură să atragă aceşti bani, bani care ar fi foarte utili într-o dezvoltare mult mai rapidă a întregului teritoriu", afirmă Şulea.

Birocraţia românească

Horia Şulea susţine că au fost multe măsuri pe care comuna Floreşti nu a putut să le accesăm din cauza birocraţiei româneşti:

"Legislaţia românească şi piedicile create de unii şi de alţii în a accesa fonduri europene, comparativ cu legislaţia europeană şi cu ce vedem că se întâmplă în alte state, eu zic că aici ar trebui să intervină guvernul, iar acea mare masă de oameni care se zice că lucrează la aceste fonduri europene ar trebui rărită la maxim. Bineînţeles, simplificat tot ceea ce înseamnă documentaţie, în a accesa un proiect. Simplificat la minimum posibil, astfel încât aceşti bani să poată fi accesaţi".

Trimis în judecată pentru mai multe infracţiuni de abuz în serviciu, Horia Şulea spune că "necunoştinţa de cauză poate te duce la o oarecare formă a ilegalităţii".

"Dar acei oameni, care ar trebui să vină să te susţină, să te îndrume, să te ajute în promovarea acestor proiecte, nu fac altceva decât să-ţi ceară hârtii, să-ţi ceară declaraţii şi dacă mai pot să-ţi facă şi o plângere penală, astfel încât să mai treneze bunul mers al lucrurilor şi - de ce nu - în a-şi proteja acea funcţie pe care o deţin bine plătită". 

Spitalul regional de urgenţă - o provocare

"Despre Spitalul regional de urgenţă din Cluj cu locaţia în Floreşti se discută de prin 2007. Pe parcursul timpului am făcut nenumărate demersuri în diferite momente, în diferitele faze ale discuţiilor legate de Spitalul regional de urgenţă, demersuri atât administrative, cât şi financiare...Astăzi se pare că, din nou, am intrat într-un impas cu spitalele regionale de urgenţă. Eu nu cred că doamna Corina Creţu are intenţii rele, ba, din contră, cred că intenţiile dânsei sunt de-a dreptul de bună credinţă de a-i determina pe guvernanţi să atragem aceşti bani în vederea demarării acestor investiţii...Eu sper ca luptele astea între grupuri şi de interese să dispară şi interesul să devină cel care ar fi normal, acel interes naţional", declară primarul din Floreşti.

Deşi optimist, Şulea se gândeşte "cu groază" că s-ar putea să treacă şi 2021, an în care Banca Europeană de Investiţii şi Comisia Europeană ar fi dorit ca Spitalul regional să ajungă înr-o fază finală de construcţie, iar în 2022 să fie pus la dispoziţia pacienţilor.

"Din punct de vedere tehnic suntem în grafic şi eu zic că s-ar putea respecta aceste termene, dar...suntem români, ştim să ne tăiem craca de sub picioare şi, probabil, că principiul să moară capra o devenit politică de stat. N-aş putea să vă spun ce interese financiare au unii şi alţii …", afirmă primarul.

83 de probleme ale locuitorilor din Floreşti

Locuitorii celei mai mari comune din România văd şi lucrurile care nu merg bine. La începutul anului, ei au lansat o petiţie în mediul online prin care îşi arată nemulţumirea faţă de dezinteresul arătat de autorităţile locale faţă de problemele lor.

"Este un demers civic prin care dorim să tragem un semnal de alarmă cu privire la starea de fapt, deosebit de precară din localitate”, au explicat iniţiatorii demersului, informează Adevărul.ro.

Iulia Ungureanu, o susţinătoare a demersului, a vorbit despre condiţiile în care trăiesc floreştenii:

 

"Foarte mulţi se trezesc la 5-6 dimineaţa, îşi trezesc copiii pentru a ajunge la 8 dimineaţa la şcoală sau la grădiniţă. Nu avem creşe sau grădiniţe de stat, le poţi număra pe 2-3 degete. Foarte mulţi floreşteni nu-şi permit creşele şi grădiniţele private. Avem şcoli insuficiente. Nu avem un liceu. Locurile de muncă sunt, majoritatea, la Cluj. Timpul petrecut în trafic în zile mai aglomerate este de 3 ore dus- întors. Nu cred că e normal. Sunt 8 kilometri de la Primăria Floreşti la kilometrul zero al Clujului”. Iulia a susţinut „nu vreau să arăt cu degetul şi să spun că X sau Y este vinovat. Ceea ce am făcut noi este un semnal de alarmă către autorităţile publice judeţene, Consiliul Judeţean, Prefectura”.

 

(Detalii, pe Adevărul.ro)

Bugetare participativă

După modelul oraşului Cluj-Napoca, la Floreşti s-a lansat în această toamnă bugetarea participativă. Șapte proiecte depuse de cetăţeni au fost declarate eligibile de către comisia de evaluare din cadrul primăriei, scria în octombrie Ziua de Cluj.

Potrivit site-ului Primăriei, din 15 proiecte propuse locuitorii au dat voturi pentru şapte. Pe primele trei locuri s-au clasat pasarela pietonală Floreşti – zona Metro – 249 voturi, un studiu de trafic – 155 voturi şi aleea pietonală pentru agrement pe digul de la baraj – 22 voturi.