Politica de coeziune este una dintre cele mai eficiente unelte ale UE pentru o mai bună integrare europeană, dar instrumentele acesteia nu sunt suficient cunoscute și explorate de majoritatea cetățenilor.

Instituțiile europene au încă probleme în a comunica rezultatele pozitive ale investițiilor finanțate din fonduri de coeziune, în timp ce discursul anti-european se intensifică chiar și în statele care au beneficiat cel mai mult de pe urma fondurilor UE, au concluzionat participanții la un forum organizat de EURACTIV și CPMR (Conferința Regiunilor Maritime Periferice) la Bruxelles.

În ciuda potențialului uriaș al politicii de coeziune, vizibilitatea acesteia rămâne redusă, ceea ce face ca posibilitatea ca cetățenii europeni să recunoască beneficiile acesteia să fie și mai redusă, în pofida unor rezultate absolut remarcabile.

Și în România multe proiecte de dezvoltare, de la rețele de utilități și unități de cazare la investiții în IMM-uri și renovări de cetăți și castele, nu ar fi fost posibile fără fondurile de la Comisia Europeană, dar, de multe ori, oamenii asociază fondurile europene doar cu proiecte majore, precum autostrăzile sau căile ferate.

„Politica de coeziune oferă rezultate foarte palpabile, dar avem o problemă: oamenii nu cunosc asta”, a spus Dana Spinant, director pentru buget, comunicare și afaceri generale în cadrul DG REGIO, în cursul dezbaterii.

„Când se gândesc la Uniunea Europeană, oamenii văd doar dosare cu reguli complicate. În mintea oamenilor, UE este compusă doar din comisii obscure, texte lungi cu anexe complicate, care nu au nimic de-a face cu viața lor”, a punctat Spinant

Totuși, sunt unele proiecte de comunicare ce îi ajută pe cetățeni să se identifice cu comunitatea europeană. Dialogurile cetățenești, proiectul „UE în regiunea mea” sau promovarea unor bune practici sunt încercări ale Comisiei Europene de a promova beneficiile apartenenței la UE în general, și a fondurilor de coeziune în particular, care nu funcționează chiar întotdeauna.

De fapt, nici complexitatea politicii de coeziune nu prea ajută. Chiar dacă cea mai mare parte a fondurilor vine din bugetul UE, banii sunt distribuiți de autoritățile naționale, iar structurile de management al fondurilor sunt la nivel regional sau local și au, deseori, denumiri la fel de complicate, cu acronime neclare.

Spre exemplu, AM POAT (Autoritatea de Management pentru Programului Operațional Asistență Tehnică) este destinat pentru a ajuta la implementarea proiectelor finanțate din FESI (fonduri europene structurale și de investiții).

Ca urmare, diferite instituții politice sunt implicate într-o măsură mai mică sau mai mare, dar toate își asumă realizarea proiectului, în timp ce nerealizările sunt puse pe seama UE, după cum remarca chiar luni comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu.

„Mă doare să văd că unele neîmpliniri ale Statelor Membre sunt puse pe seama Bruxelles-ului, a Comisiei Europene. Este absolut nedrept. Nu ne putem substitui autorităților naționale și locale. În orice caz, felicit toate Statele Membre pentru progresele realizate, mi-aș dori să văd o implementare accelerată a unor proiecte de calitate și vreau să vă asigur că vom lucra în continuare cu autoritățile pentru a facilita acest lucru”, a scris Crețu într-un mesaj postat pe Facebook.

Cu toate beneficiile aduse și proiectele deja realizate, o parte a obiectivelor politiciii de coeziune nu au fost îndeplinite: șomajul în rândul tinerilor rămâne ridicate, coeziunea economică a regiunilor nu a fost încă realizată, ba chiar, în unele situații, discrepanțele au crescut. Pe de altă parte investiții de milioane de euro finanțate de UE, de la școli și spitale la rețele WiFi și drumuri, sunt necunoscute publicului larg.

În acest timp însă, mișcări anti-europene cresc în fiecare stat membru, chiar și în cele care au profitat de pe urma investițiilor masive suportate și de fondurile UE. Polonia este cel mai mare beneficiar al fondurilor de coeziune în actualul exercițiu financiar (2014-2020), dar guvernul de la Varșovia se ceartă cu Bruxelles-ul pe teme de stat de drept. În Italia, cele două partide populiste care au câștigat alegerile - Mișcarea Cinci Stele și Liga Nordului - par să fi renunțat la ideea de a ieși din zona euro, dar conflictele cu UE nu s-au stins. Partidele anti-europene au câștigat mai multe mandate în mai toate alegerile recente organizate în statele membre, iar declarațiile anti-Bruxelles vor domina, cel mai probabil, campania pentru alegerile europarlamentare din mai 2019.

Nu ajută nici disputele pe tema banilor alocați politicii de coeziune în propunerea Comisiei privind bugetul UE pentru 2021-2027. Chiar dacă Executivul european susține că politica de coeziune va primi cea mai importantă alocare financiară, multe state se simt nedreptățite, iar negocierile asupra sumelor se anunță intense.

Dar aceste dispute financiare par să uite un lucru. „Coeziunea este un obiectiv, coeziunea nu este un program pe care îl poți modifica ușor. Este principalul angajament din tratatele europene... La urma urmei, este liantul care unește Europa din punct de vedere politic”, după cum spune europarlamentarul Lambert van Nistelrooij.