Orașul Rupea din centrul țării a fost pus pe harta turistică a României în urma unei investiții de circa 6 milioane de euro, susținută din fonduri UE. Dar planurile de dezvoltare au fost afectate de pandemia de COVID-19.

După 2013, numărul turiștilor care au venit în Rupea, pentru a vizita una dintre cele mai vechi fortificații din județul Brașov, au crescut constant și cu mult peste așteptările inițiale. Dar 2020 a adus o schimbare de trend în urma unui eveniment care, de altfel, a afectat turismul la nivel mondial.

INTERACTIV Vechi vs. nou: poți interacționa cu imaginile de deasupra textului plasând cursorul pe linia demarcatoare dintre acestea .
Cetatea înainte de renovare

Cetatea după renovare

„Anul acesta au fost un pic mai mult de jumătate, cam 60% din câți turiști au fost anul trecut”, spunea la sfârșitul lunii octombrie, într-o discuție cu EURACTIV, Adrian Călbează, administratorul cetății Rupea.

Până la finele anului curent, administratorul estimează că pragul vechii fortărețe va fi trecut de circa 60.000 de turiști, față de aproximativ 100.000 în 2019. Cetatea, atestată documentar în 1324, a fost restaurată în perioada 2010-2013, cu ajutorul fondurilor europene din Programul Operațional Regional 2007-2013.

Dacă, inițial, autoritățile estimau primirea a circa 5.000 de turiști, așteptările au fost depășite în chiar primul an - de fapt, jumătate de an - căci între iulie și decembrie 2013 au fost circa 39.000 de vizitatori. La șapte ani distanță, administrația orașului cu circa 6.000 de locuitori are încă planuri importante de dezvoltare a turismului din zonă.

Mai întâi, autoritățile și-ar dori crearea unui circuit cu biserica evanghelică fortificată din oraș. Și aceasta este beneficiară a unui proiect de reabilitare și conservare în valoare de 2 milioane de lei, finanțat tot din POR, de această dată din exercițiul financiar curent, 2014-2020.

Nici cetatea nu ar urma să rămână în starea actuală, dar planurile au fost ușor deraiate de pandemia de coronavirus.

Proiectul care a dus la renașterea cetății a presupus, pe lângă restaurarea fortificațiilor, și construcția unor căi de acces, plus parcare, și a rețelelor de utilități, plus lucrări de reabilitare peisagistică. Însă o parte dintre turnurile cetății au fost conservate în ruină, iar interioarele reabilitate sunt goale.

„Sper să reușim să facem ceva pentru îmbrăcarea cetății”,

adăuga Adrian Călbează în discuția cu EURACTIV.ro. Concret, administratorul cetății dorește mobilarea interioarelor, cu obiecte țărănești adunate din gospodăriile din regiune. De asemenea, Călbează vorbește de fonduri pentru reparații la acoperișuri și, pe viitor, de refacerea și a construcțiilor acum conservate, dar țintește și un alt segment de public.

„Există discuții pentru o altă parcare, pentru rulote. Vrem să atragem mai mulți turiști și să poată veni și cu rulote”,

a mai spus administratorul cetății. De altfel, el este primul care să recunoască nevoia de marketing mai bun pentru Rupea.

„Nu este propriu-zis un circuit turistic în regiune. Vizitatorii cetății sunt oameni care știu zona. Sau sunt oameni care au ajuns la Rupea căutând Viscri”, a mai spus Adrian Călbează. După un an 2020 marcat de pandemie, dar și cu două sesiuni importante de alegeri (în Rupea s-a schimbat primarul în urma alegerilor din septembrie), cetatea va intra în următorul an cu ambiții temperate.

De menționat că, din 2021, politica de coeziune va avea un nou buget multianual, iar Rupea ar putea spera la noi fonduri europene. „Dacă ar depinde doar de noi, ar fi mai multe proiecte. Dar se vede că lumea este foarte crispată”, a declarat Adrian Călbează în discuția cu EURACTIV.

Cât privește revenirea turismului în anul 2021, administratorul cetății nu este exagerat de optimist: „Să sperăm că vom fi măcar la egalitate cu 2021”.