Veșnicia s-o fi născut la sat, dar zona rurală din România nu a trecut prea bine prin perioada de tranziție post-comunistă. Nu că înainte ar fi dus-o prea bine. Nici după aderarea la UE autoritățile nu au reușit să găsească o formulă de redresare a satelor românești, confruntate adesea cu sărăcie și depopulare. Deși au avut la dispoziție numeroase fonduri europene, autoritățile centrale nu au pus pe hârtie o strategie națională, astfel că - la fel ca și în alte domenii din România - fiecare e pe cont propriu. 

Multe sate au mizat pe turism și tradiții sau pe agricultură, cu ajutorul fondurilor europene. Câteva s-au gândit să aleagă o altă cale și să facă pași spre Smart Village, fără a renunța la farmecul local.

Uniunea Europeană promovează activ ideea ”satelor inteligente”, parte a unei strategii de combatere a declinului rural, fenomen întâlnit și în alte state membre.

Satele inteligente (Smart Village) sunt comunități din zonele rurale care utilizează soluții inovatoare pentru a îmbunătăți viața locuitorilor, pentru eficientizarea actului administrativ și dezvoltarea mediului economic bazându-se pe punctele forte, oportunitățile locale și cele mai noi tehnologii, explică Asociația Română pentru Smart City, principala autoritate a Industriei Smart City din România.

Obiective:

1. Obiectivul proiectelor tip Smart Village este de a oferi sătenilor beneficiile unui stil de viață cât mai ridicat și modern, păstrând în același timp valorile, tradițiile și obiceiurile comunităților rurale înțelegând avantajele unui stil de viață sustenabil și sănătos.

2. Eliminarea decalajelor digitale dintre zonele urbane și cele rurale.

3. Folosirea datelor din comunitate pentru a înțelege punctele tari și punctele slabe, pentru valorificarea oportunităților locale și eliminarea sau reducerea amenințărilor.

Fără îndoială, cel mai bun proiect Smart Village din România aparține Primăriei din Ciugud, o comună în care se duc în vizită primari pentru a descoperi cum pot aplica modelul și la ei acasă.

Gheorghe Damian, primarul din Ciugud, care a preferat să plece dintr-un partid politic pentru a putea fi un gospodar al comunei din Alba, își amintește cum totul a pornit încă din perioada de preaderare: ”Ne-am antrenat cumva cu fondurile Phare și Sapard, am prins gustul banilor”.

Deși Ciugud nu este o comună săracă - e în Top 5 din județul Alba în ceea ce privește veniturile proprii - autoritățile locale s-au bazat în special pe fondurile europene pentru a dezvolta localitatea:

”Noi am fi avut nevoie de veniturile noastre proprii pe următorii 100 de ani ca să putem realiza ce-am făcut până acum cu fonduri europene. 100 de ani, în condițiile în care știm că, dacă un lucru îl începi și nu-l termini în câțiva ani, el se degradează și apoi te costă și mai mult. Pe de altă parte, ciugudenii ar fi trebuit să aștepte încă 100 de ani să se bucure de ce au astăzi”,

spune Gheorghe Damian.

Primar de aproape 21 de ani, el susține că apartenența României la spațiul european a permis autorităților locale să nu mai depindă doar de politic pentru a face rost de bani.

Banii europeni sunt ”cei mai ieftini pentru că nu depind de scorul electoral, de câte afișe am lipit, ci de ideea proiectului, de ce-mi propun și ce fac cu banii din proiect”, afirmă primarul care a investit peste 32 de milioane de euro în dezvoltarea comunei, în proiecte de infrastructură, turism, energie verde sau cultură.

Ciugud Smart Village

#1/

#2/

#3/

#4/

#5/

#6/

#7/

#8/

#9/

#10/

#11/

Comuna avea în anul 2000 circa 2.600 de locuitori. Acum are 3.600, ceea ce înseamnă că au fost investiți în jur de 10.000 de euro pe cap de locuitor din bani europeni.

Primarul se laudă - și pe bună dreptate - că în Ciugud nu există locuință fără utilități (apă, canal, gaze naturale, fibră optică), străzi neasfaltate - mai mult au fost asfaltați și 26 de kilometri de drumuri de câmp.

”Ciugud To Be True” - sloganul comunei se aplică și în cazul stațiilor de încărcat mașini electrice: o stație la mia de locuitori. Aceste stații folosesc energie verde. De altfel, energia electrică e produsă aici printr-un sistem eolian.

Sistemele de iluminat sunt inteligente, iar cablurile au început să fie îngropate, pentru a ”arăta comuna cât mai frumos”.

Gradul de satisfacție al locuitorilor e dovedit și de încrederea pe care aceștia o acordă administrației locale, mai mare decât încrederea în biserică, ceea ce nu-i puțin lucru.

”Acesta e, până la urmă, rolul unei administrații publice locale: prin tot ceea ce face să-i facă pe oameni fericiți. Faptul că oamenii doresc să-și cumpere o casă, un teren, să investească în zona noastră de dezvoltare economică, să stabilească sediul firmei aici, cred că e până la urmă fericirea noastră ca administrație publică locală”, e de părere primarul Damian, care se gândește la noi investiții pentru comuna sa, dar și pentru localitățile din jur, cu care a dezvoltat deja parteneriate, pentru că ”nu e suficient ca noi s-o ducem bine, suntem conștienți că trebuie să trăim într-un spațiu în care trebuie să eliminăm disparitățile”. Din această credință s-a născut unul dintre cele mai mari GAL-uri (Grup de Acțiune Locală) din țară - 27 de UAT întinse pe două județe.  

Totul pornește de la educație 

”Din păcate, în România în educație, ca și în sănătate, lucrurile - în opinia mea - nu stau chiar atât de bine, iar în zonele rurale lucrurile stau cu atât mai rău, șansa copiilor de a ajunge la școală e destul de afectată”, susține Gheorghe Damian, deranjat de faptul că la nivel central nu se înțelege că educația nu e doar atributul administrațiilor publice locale, ci e, în primul rând, atributul statului și al guvernului.

”România - a pierdut oricum 30 de ani - va pierde startul și mai rău, trebuie să convingem statul că trebuie să investim în educație și să ne pregătim copiii pentru «viitorul de mâine», noi nu-i pregătim nici măcar pentru astăzi, în continuare îi punem pe copii să memoreze poezii, să învețe date istorice, fără să le dezvoltăm logica și să le căutăm abilitățile”,

spune cu obidă primarul care a lansat sloganul ”Nu lăsați să moară școala de la țară”.

În Ciugud funcționează prima școală inteligentă din mediul rural din România. Ea a apărut în momentul în care copiii ”migrau” spre Alba Iulia, dar acum școala a devenit neîncăpătoare și autoritățile intenționează să investească într-o nouă școală pentru că în actuala nu mai este spațiu: ”Aici avem o durere pentru că nu se conturează nicio sursă serioasă de finanțare pentru noi”.

La școală, copiii sunt învățați și educați să folosească soluțiile digitale, lucru care le va folosi atunci când vor ajunge oameni maturi, susține Dan Lungu, coordonatorul programului Ciugud Smart Village, mândru de modul în care au implementat fel și fel de instrumente digitale pentru a ușura interacțiunea locuitorilor cu administrația locală. 

 Soluții digitale

”Colegii mei au început digitalizarea în 2010. Cu fonduri europene au început să cumpere softuri, să se specializeze, să lucreze cu ele” și ”acum avem foarte multe servicii digitalizate, dacă ne-ar permite legea și dacă am putea face interconectarea între bazele noastre de date și bazele de date ale altor instituții publice am putea să facem peste 90% din activitățile legate de Primărie în relația cu cetățenii online”, a povestit săptămâna trecută, într-o dezbatere online, organizată de HotNews.ro, Dan Lungu.

Exemple de bune practici:

- patru soluții de plată electronică, astfel încât oamenii să nu mai vină la primărie pentru a plăti taxe și impozite

- în fiecare sat al comunei există stații de tip selfpay

- certificatul de atestare fiscală se poate obține în 30 de secunde, cu două click-uri

- locuitorii pot depune și solicita online documente, existând și un dosar electronic al cetățeanului, pentru a accesa și verifica orice document depus de-a lungul timpului

- Primăria a emis un card al cetățeanului, care permite logarea în sistem pentru a afla informații fiscale. Pentru mulți a fost prima dată când au avut de-a face cu un card. În prezent circa 80% din plăți se fac electronic: ”Îți e mai mare dragul să o vezi pe bătrână plătindu-și taxele astfel, totul ține de mentalitate”, spune Dan Lungu.

Planuri de viitor:

- după construirea celui mai modern teren de golf din sud-estul Europei (o investiție de 15 milioane de euro) și primul debarcader pe malul Mureșului, tot din fonduri europene va fi construit și primul camping de autorulote din județul Alba.

- autoritățile lucrează la primul proiect integrat de tip Smart Village în România: ”Am început să vorbim de aceste concept în 2018, însă Smart Village trebuie să însemne altceva față de Smart City, adică să păstreze identitatea rurală cu soluții inteligente”.

- în domeniul sănătății, Primăria derulează, în parteneriat, un proiect de telemedicină robotică

- pe zona de cultură și turism există un proiect în derulare pentru realizarea de puncte de informare despre realitatea virutală, tradiții, obiceiuri locale, proiect în care sunt incluse și comunitățile rurale adiacente.

- și Ciugud, și Sebeș, și Alba Iulia (oraș aflat la circa 10 kilometri distanță) au o problemă de mobilitate. Drumul dintre Ciugud și Sebeș e foarte aglomerat, deși distanța e foarte scurtă. Zona industrială a Ciugudului - unde s-au investit circa 10 milioane de euro din fonduri europene - intră în reabilitare și va fi construită și o pistă de biciclete care să lege cele două orașe.

- va fi construit și un nou pod pe Mureș, pentru a scurta distanța spre Alba Iulia.

- primarul vrea să construiască o școală - ”Școala Viitorului” - în relație cu baza sportivă, cu parcul, cu natura, după ce a văzut prima școală smart din Austria, instituție în care guvernul austriac și landul respectiv au investit 11 milioane de euro.

”Noi am investit doar un milion de euro, dar la multe îi băteam. Acum vrem să avem un model de bună practică. Deja la noi vin cadre didactice să vadă cum e școală noastră”, spune primarul Gheorghe Damian, cu ochii pe noi proiecte din fonduri naționale și europene.