Comisia Europeană a publicat miercuri strategia privind valul de renovări ale clădirilor pentru a îmbunătăți performanța energetică a clădirilor.

Executivul UE își propune să atingă cel puțin rate duble de renovare în următorii zece ani și să asigure faptul că renovările duc la creșterea eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor.

Renovarea clădirilor va îmbunătăți calitatea vieții pentru persoanele care trăiesc în clădiri și utilizează clădirile, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră din Europa, va stimula digitalizarea și va îmbunătăți reutilizarea și reciclarea materialelor, apreciază Comisia.

Estimările Comisiei arată că, până în 2030, ar putea fi renovate 35 de milioane de clădiri și ar putea fi create până la 160.000 de locuri de muncă „verzi” suplimentare în sectorul construcțiilor.

„Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul de energie al UE și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, numai 1% din clădiri sunt supuse unor renovări eficiente din punct de vedere energetic în fiecare an, astfel încât este esențial să se ia măsuri eficace pentru ca Europa să devină neutră climatic până în 2050”, se arată într-un comunicat al Comisiei.

UE consideră că politicile de renovare din fonduri publice sunt un răspuns la problemele sociale, în condițiile în care aproape 34 de milioane de europeni nu își pot permite să își încălzească locuințele.

„Dorim ca orice persoană din Europa să aibă o locuință pe care să o poată ilumina, încălzi sau răci fără a intra în datorii sau fără a dăuna planetei. Valul de renovări ale clădirilor va îmbunătăți locurile în care muncim, trăim și studiem, reducând în același timp impactul nostru asupra mediului și asigurând locuri de muncă pentru mii de europeni. Avem nevoie de clădiri mai bune dacă vrem să reconstruim într-un mod mai temeinic”, a spus vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans.

Strategia acordă prioritate acțiunilor în trei domenii: decarbonizarea sistemelor de încălzire și de răcire; abordarea problemei reprezentate de sărăcia energetică și de clădirile cu cele mai slabe performanțe; precum și renovarea clădirilor publice, cum ar fi școlile, spitalele și clădirile administrative.