Aflată la începutul săptămânii la București, pentru a participa la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, Corina Crețu a explicat pentru EurActiv România ce așteptări are Comisia Europeană de la autoritățile române în privința cheltuirii fondurilor europene.

Comisarul european pentru Politică Regională a subliniat că e dreptul suveran al fiecărei țări să-și aleagă modul în care realizează proiectele, dar a precizat că, în cazul Autostrăzii Montana (Târgu Mureș-Iași), Comisia Europeană consideră că trecerea de la finanțarea prin fonduri europene la formula Parteneriatului Public-Privat reprezintă o deprioritizare a proiectului, mai ales că acesta e inclus în Master Planul de Transport.

Referitor la transporturi, Corina Crețu a declarat că anul acesta nu există riscul pierderii de fonduri, deoarece se consumă bani prin fazarea proiectelor de apă și canalizare, dar trebuie ca România să depună proiecte pentru a evita riscul de dezangajare în 2019.

Corina Crețu a declarat că interesul său și al Comisiei Europene e ca banii alocați să fie folosiți, dar Guvernul României e responsabil de implementare. 

EurActiv: Există impresia că autoritățile de la București preferă uneori fondurile naționale sau Parteneriatul public-privat în detrimentul fondurilor europene. Ați dat și dumneavoastră recent un exemplu cu Autostrada Montana...

Corina Crețu: În primul rând e dreptul suveran al fiecărei țări să-și aleagă modul în care realizează proiectele. Într-adevăr, în legătură cu Autostrada Montana (Târgu Mureș-Iași) noi ne-am oferit la Comisie ca din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) din perioada 2014-2020 să finanțăm studiul de fezabilitate, iar construcția efectivă să înceapă - sperăm - în 2021.

Noi, la Comisie, nu suntem confortabili cu alegerea unui alt mod de finanțare pentru că s-a realizat Master Planul de Transport, unde există printre priorități această autostradă și specialiștii noștri consideră că trecerea pe formula Parteneriat public-privat înseamnă, de fapt, o deprioritizare, a investiției. 

Ceea ce îmi doresc bineînțeles, nu numai în calitate de comisar european, dar și ca româncă, e să îmbunătățim rețelele de transport, mai ales autostrăzile, care reprezintă o vulnerabilitate și o mare problemă pentru România. Îmi doresc să se realizeze cât mai curând Sibiu-Pitești. Nu avem acest proiect primit la Comisia Europeană pentru că studiile de fezabilitate nu au încă acordul de mediu, deci nu pot fi înaintate Comisiei. Sibiu-Pitești e proiectul fanion nu numai pentru România, ci pentru întreaga UE pentru că e veriga-lipsă pe coridorul Rotterdam-Constanța.

Apoi așteptăm proiecte - așa cum s-a angajat Guvernul - precum Pitești-Craiova, Podul de la Brăilă. Cred că e necesar să accelerăm realizarea acestor proiecte pentru că - știți foarte bine - noi avem o perioadă de șapte ani de exercițiu finaciar, iar banii așteaptă la Bruxelles pentru a fi folosiți.

EurActiv: Câți bani ne mai așteaptă?

Corina Crețu: Pe Programul de Infrastructură Mare, la ora actuală se consumă prin fazarea proiectelor de apă și canalizare, mai avem în analiză proiectul metroului Otopeni-Gara de Nord și ne îndreptăm spre o aprobare parțială a acestui proiect, dar e ultimul proiect pe Transport. De când sunt eu comisar european, din 2014, au fost depuse la Comisie patru proiecte majore, adică proiecte în valoare de peste 50 de milioane, restul sunt aprobate doar de autoritățile naționale, nu au nevoie de aprobarea Comisiei. Am aprobat un proiect major foarte important, de modernizare de cale ferată Gurasada-Simeria, e cel mai mare "șantier” din UE de modernizare a unei căi ferate. De asemenea, Târgu Mureș-Câmpia Turzii și Sebeș-Turda. Acum avem ultimul proiect, cel al metroului, dar riscul de a pierde bani nu există în 2018.

Tocmai pentru că se cheltuie pe proiecte fazate, dar acestea se vor termina și avem nevoie de proiecte noi pentru a nu pierde bani. Riscul de dezangajare va veni în domeniul transporturilor în 2019.

EurActiv: În precedentul exercițiu financiar au fost făcute tot felul de artificii pentru a crește rata de absorbție. Ce face Guvernul pentru a evita această situație în actuala perioadă de programare?

Corina Crețu: În perioada de programarde 2007-2013 am preluat mandatul cu o rată de absorbție de 50%. Sigur s-au realizat și lucruri pe teren, dar așa cum spuneți am făcut eforturi extraordinare pentru o situație extraordinară, aceea de a pierde cât mai puțini bani. Am aprobat preluarea tuturor creditelor pe care statul român le avea către Banca Europeană de Investiții și către BERD, am preluat salariile funcționarilor care lucrează cu fonduri europene și, într-adevăr, este un mod puțin artificial care a necesitat mult mai multă muncă din partea CE și a autorităților române. Dar, iată că am reușit acum să avem o absorbție de peste 90% în exercițiul 2007-2013, fapt care cumva era de neconceput în momentul în care am preluat mandatul. Două miliarde s-au pierdut și acestea nu au mai putut fi recuperate într-un domeniu vital, domeniul transporturilor.

Acum, am dat în repetate rânduri semnalul de a investi pentru a îmbunătăți viețile oamenilor. Exista la începutul anului riscul pierderii de bani la nivelul Programului Operațional Regional (POR). Aici nu avem proiecte fazate și, la solicitarea Guvernului României, suntem în faza de a modifica POR cu intenția de a evita sau măcar de a minimaliza toate riscurile de pierderi de bani. S-a făcut un plan de acțiune, astfel încât Inițiativa pentru IMM să fie o axă separată. E proiectul care merge cel mai bine, va absorbi foarte mulți bani.

De asemenea, vor fi folosite mai mult instrumentele financiare, iar Guvernul României a solicitat extinderea ariei de eligibilitate. E un lucru care se face în mod curent, pentru că multe state la începutul perioadei de programare consideră că au nevoie de mai mulți bani într-un domeniu, după care întâmpină dificultăți și solicită schimbarea programelor operaționale. De pildă, croații au alocat foarte mulți bani în domeniul digital, iar acum solicită să fie transferați acești bani care nu vor fi consumați spre alte domenii care consumă, cum ar fi întreprinderile mici și mijlocii.

Din acest punct de vedere eu sunt foarte deschisă, pentru că interesul meu e ca acești bani să fie folosiți. Cum va pune în aplicare acest plan de acțiune e responsabilitatea Guvernului român și a autorităților locale. Atunci când e vorba de implementare, responsabilitatea e sută la sută a statului respectiv. Noi ajutăm, spre exemplu am agreat cu Guvernul României să asigurăm o asistență tehnică mult mai mare atât pentru autoritățile locale, cât și naționale în vederea realizării proiectelor, pentru simplificarea procedurilor. Avem experți pe teren care practic s-au mutat aici și ajută, deci, din punctul meu de vedere, cred că noi, la Comisie, am făcut tot ce se putea face pentru a ajuta autoritățile române.