Într-un interviu acordat EurActiv România, comisarul Corina Crețu afirmă că Bruxellesul așteaptă să dea bani autorităților române, dar acestea trebuie să vină cu proiecte. Oficialul european speră că România va îmbunătăţi reţelele de transport.

Aflată la începutul săptămânii la București, pentru a participa la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, Corina Crețu a explicat pentru EurActiv România ce așteptări are Comisia Europeană de la autoritățile române în privința cheltuirii fondurilor europene.

Comisarul european pentru Politică Regională a subliniat că e dreptul suveran al fiecărei ţări să-şi aleagă modul în care realizează proiectele, dar a precizat că, în cazul Autostrăzii Montana (Târgu Mureş-Iaşi), Comisia Europeană consideră că trecerea de la finanțarea prin fonduri europene la formula Parteneriatului Public-Privat reprezintă o deprioritizare a proiectului, mai ales că acesta e inclus în Master Planul de Transport.

Referitor la transporturi, Corina Crețu a declarat că anul acesta nu există riscul pierderii de fonduri, deoarece se consumă bani prin fazarea proiectelor de apă şi canalizare, dar trebuie ca România să depună proiecte pentru a evita riscul de dezangajare în 2019.

Corina Crețu a declarat că interesul său și al Comisiei Europene e ca banii alocați să fie folosiți, dar Guvernul României e responsabil de implementare. 

EurActiv: Există impresia că autorităţile de la Bucureşti preferă uneori fondurile naţionale sau Parteneriatul public-privat în detrimentul fondurilor europene. Aţi dat şi dumneavoastră recent un exemplu cu Autostrada Montana...

Corina Crețu: În primul rând e dreptul suveran al fiecărei ţări să-şi aleagă modul în care realizează proiectele. Într-adevăr, în legătură cu Autostrada Montana (Târgu Mureş-Iaşi) noi ne-am oferit la Comisie ca din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) din perioada 2014-2020 să finanţăm studiul de fezabilitate, iar construcţia efectivă să înceapă - sperăm - în 2021.

Noi, la Comisie, nu suntem confortabili cu alegerea unui alt mod de finanţare pentru că s-a realizat Master Planul de Transport, unde există printre priorităţi această autostradă şi specialiştii noştri consideră că trecerea pe formula Parteneriat public-privat înseamnă, de fapt, o deprioritizare, a investiţiei. 


Ceea ce îmi doresc bineînţeles, nu numai în calitate de comisar european, dar şi ca româncă, e să îmbunătăţim reţelele de transport, mai ales autostrăzile, care reprezintă o vulnerabilitate şi o mare problemă pentru România. Îmi doresc să se realizeze cât mai curând Sibiu-Piteşti. Nu avem acest proiect primit la Comisia Europeană pentru că studiile de fezabilitate nu au încă acordul de mediu, deci nu pot fi înaintate Comisiei. Sibiu-Piteşti e proiectul fanion nu numai pentru România, ci pentru întreaga UE pentru că e veriga-lipsă pe coridorul Rotterdam-Constanța.

Apoi aşteptăm proiecte - aşa cum s-a angajat Guvernul - precum Piteşti-Craiova, Podul de la Brăilă. Cred că e necesar să accelerăm realizarea acestor proiecte pentru că - știți foarte bine - noi avem o perioadă de şapte ani de exerciţiu finaciar, iar banii aşteaptă la Bruxelles pentru a fi folosiţi.

EurActiv: Câți bani ne mai aşteaptă?

Corina Crețu: Pe Programul de Infrastructură Mare, la ora actuală se consumă prin fazarea proiectelor de apă şi canalizare, mai avem în analiză proiectul metroului Otopeni-Gara de Nord şi ne îndreptăm spre o aprobare parţială a acestui proiect, dar e ultimul proiect pe Transport. De când sunt eu comisar european, din 2014, au fost depuse la Comisie patru proiecte majore, adică proiecte în valoare de peste 50 de milioane, restul sunt aprobate doar de autoritățile naţionale, nu au nevoie de aprobarea Comisiei. Am aprobat un proiect major foarte important, de modernizare de cale ferată Gurasada-Simeria, e cel mai mare "şantier” din UE de modernizare a unei căi ferate. De asemenea, Târgu Mureş-Câmpia Turzii și Sebeş-Turda. Acum avem ultimul proiect, cel al metroului, dar riscul de a pierde bani nu există în 2018.

 

Tocmai pentru că se cheltuie pe proiecte fazate, dar acestea se vor termina şi avem nevoie de proiecte noi pentru a nu pierde bani. Riscul de dezangajare va veni în domeniul transporturilor în 2019.

 

EurActiv: În precedentul exercițiu financiar au fost făcute tot felul de artificii pentru a creşte rata de absorbţie. Ce face Guvernul pentru a evita această situație în actuala perioadă de programare?

Corina Crețu: În perioada de programarde 2007-2013 am preluat mandatul cu o rată de absorbție de 50%. Sigur s-au realizat şi lucruri pe teren, dar aşa cum spuneţi am făcut eforturi extraordinare pentru o situaţie extraordinară, aceea de a pierde cât mai puţini bani. Am aprobat preluarea tuturor creditelor pe care statul român le avea către Banca Europeană de Investiţii şi către BERD, am preluat salariile funcţionarilor care lucrează cu fonduri europene și, într-adevăr, este un mod puţin artificial care a necesitat mult mai multă muncă din partea CE şi a autorităților române. Dar, iată că am reuşit acum să avem o absorbție de peste 90% în exerciţiul 2007-2013, fapt care cumva era de neconceput în momentul în care am preluat mandatul. Două miliarde s-au pierdut şi acestea nu au mai putut fi recuperate într-un domeniu vital, domeniul transporturilor.

 

Acum, am dat în repetate rânduri semnalul de a investi pentru a îmbunătăţi vieţile oamenilor. Exista la începutul anului riscul pierderii de bani la nivelul Programului Operațional Regional (POR). Aici nu avem proiecte fazate şi, la solicitarea Guvernului României, suntem în faza de a modifica POR cu intenţia de a evita sau măcar de a minimaliza toate riscurile de pierderi de bani. S-a făcut un plan de acțiune, astfel încât Inițiativa pentru IMM să fie o axă separată. E proiectul care merge cel mai bine, va absorbi foarte mulţi bani.

 

De asemenea, vor fi folosite mai mult instrumentele financiare, iar Guvernul României a solicitat extinderea ariei de eligibilitate. E un lucru care se face în mod curent, pentru că multe state la începutul perioadei de programare consideră că au nevoie de mai mulţi bani într-un domeniu, după care întâmpină dificultăţi şi solicită schimbarea programelor operaţionale. De pildă, croaţii au alocat foarte mulţi bani în domeniul digital, iar acum solicită să fie transferaţi aceşti bani care nu vor fi consumaţi spre alte domenii care consumă, cum ar fi întreprinderile mici și mijlocii.

Din acest punct de vedere eu sunt foarte deschisă, pentru că interesul meu e ca aceşti bani să fie folosiţi. Cum va pune în aplicare acest plan de acţiune e responsabilitatea Guvernului român şi a autorităților locale. Atunci când e vorba de implementare, responsabilitatea e sută la sută a statului respectiv. Noi ajutăm, spre exemplu am agreat cu Guvernul României să asigurăm o asistenţă tehnică mult mai mare atât pentru autoritățile locale, cât şi naţionale în vederea realizării proiectelor, pentru simplificarea procedurilor. Avem experţi pe teren care practic s-au mutat aici şi ajută, deci, din punctul meu de vedere, cred că noi, la Comisie, am făcut tot ce se putea face pentru a ajuta autoritățile române.