Corina Crețu, raportor al Parlamentului European pentru pachetul extraordinar de redresare, cunoscut sub denumirea Next Generation EU, amintește că modul în care va funcționa acesta încă nu s-a stabilit, și că normele urmează să fie depuse în Parlamentul European.

„Noi am sperat că cei mai mulți bani prin acest instrument vor veni prin granturi, dar știți bine că țările dezvoltate au dorit ca partea de împrumuturi să fie mult mai mare decât grantul. Și aici lansez o provocare pentru că trebuie lansată o dezbatere națională în ce măsură România își permite să mai amaneteze viitorul, mai ales că deja s-a împrumutat foarte mult. Sigur că împrumuturile care vor veni prin acest mecanism vor fi negociate de Comisia Europeană cu o dobândă mai mică decât o fac statele membre, dar și așa tot vor trebui plătite", a declarat Crețu pentru Agerpres.

Ea spune că aceste fonduri nu vor fi alocate până când țările nu își vor prezenta la Bruxelles proiectele concrete, inclusiv cele referitoare la impactul pandemiei și cele legate de infrastructură.

„Ceea ce este important este că niciunul dintre acești bani din acest fond nu au venit și nu vor veni până când nu se va prezenta la Bruxelles un program al României și al fiecărei țări în funcție de priorități, de necesități, de proiecte concrete, inclusiv legate de impactul pandemiei și cele legate de infrastructură”, spune Corina Crețu, care a fost comisar european pentru politica regională.

„De aceea spuneam, la Comisia Europeană nu sunt depuse proiecte majore, nici măcar autostrada Târgu Mureș-Iași nu este depus. E cumva trist, pentru că mi-e foarte frică să nu ne trezim ca în situația actuală, am avut peste 30 de miliarde și suntem în 2020, deci pentru perioada 2014-2020 nu s-au cheltuit mai mult de 30%. Nu banii sunt problema, ci lipsa proiectelor mature și riscul de a pierde acești bani, iar după aceea lumea să spună că Uniunea Europeană nu ne dă. Nu, banii sunt prevăzuți la Bruxelles și pentru spitalele regionale, și pentru autostrăzi, au fost consfințite sumele prin programele operaționale, toate aceste programe vor fi atent monitorizate și până acum nu știm, cel puțin public, care este lista de proiecte în baza căror se vor cheltui cele 80 de miliarde de euro (pentru cadrul financiar 2021-2027- n.r.)”, a amintit ea.

„Este o șansă istorică, dar care poate fi valorificată doar dacă se face o echipă de negociere, de profesioniști, care să elaboreze proiecte concrete", a subliniat Corina Crețu, acum europarlamentar din partea Pro România.