Comisarul european pentru politici regionale a invitat autoritățile române să pregătească proiecte mature de infrastructură, care să poată fi finanțate de UE, pentru ca România să nu mai piardă fonduri europene.

În exercițiul financiar 2007-2013, România a pierdut circa 2 miliarde de euro din fondurile alocate pentru că nu le-a cheltuit în timp util, în special în domeniul transporturilor.

„Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord-Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare şi nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare”, a declarat Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, în cadrul unei dezbateri cu cetățenii la Cluj-Napoca.

Crețu a explicat că este important ca autoritățile române să propună noi proiecte pentru că anul viitor se termină proiectele fazate din cadrul financiar anterior. „Vestea bună este că aceste proiecte se vor termina, vestea proastă este că deja consumă din ceea ce ar fi trebuit să fie alocat pe proiecte noi din perioada 2014-2020!”, a spus comisarul european.

 

„Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu-Piteşti, Piteşti-Constanţa, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana”.

 

Comisarul Crețu a spus că, pe partea de fonduri pentru infrastructură, nu există încă un risc de dezangajare, tocmai pentru că există multe proiecte de apă și canalizare din trecut care vor genera cereri de rambursare până în 2019, dar de anul viitor poate apărea acest risc de a pierde din banii europeni.

Oficialul european a menționat că, dacă Executivul UE va aproba finanțarea pentru magistrala 6 de metrou, aceasta va consuma o parte semnificativă din fondurile alocate României, dar încă mai sunt suficienți bani pentru alte proiecte.

„În ciuda răspunsului verbal al domnului ministru (Lucian Șova - n.r.), care spunea că am greșit destinatarul și există un grad de 200% de contractare, noi la Comisia Europeană nu am primit alte proiecte”, a mai spus Corina Crețu.

În primăvară, Corina Crețu a trimis premierului Viorica Dăncilă și miniştrilor Lucian Şova (transporturi) şi Rovana Plumb (fonduri europene) o scrisoare în care îşi exprima îngrijorarea cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport în România, avertizând că există riscul dezangajării fondurilor UE. În replică, ministrul Lucian Șova a spus că scrisoarea Corinei Creţu face referire la perioade anterioare exerciţiului pe care îl avem noi în ultimul an. „La această oră, în gestiunea Ministerului Transporturilor proiecte pe infrastructură deja sunt la un grad de supracontractare pregătită care depăşeşte 200%", a susţinut Şova.

De altfel, chiar în dezbaterea de la Cluj, Corina Crețu a spus că este surprinsă că, în discuțiile purtate prin țară, toți primarii îi spun că nu mai sunt bani.

 

„Avem bani din Programul Operaţional de Infrastructură Mare, sunt surprinsă că toţi primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la CE ultimul proiect sub analiză este metroul Gara de Nord-Otopeni”.

 

În ceea ce privește autostrada Pitești-Sibiu, comisarul european a menționat că, deși lucrările au început, nu există avizul de mediu, și în consecință Comisia Europeană nu poate aproba finanțarea investiției.

Pe de altă parte, Guvernul român a decis să facă Autostrada Montana (Târgu Mureș-Iași) prin parteneriat public-privat, deși ar fi fost eligibilă pentru fonduri europene, Crețu spunând că studiul de fezabilitate ar putea fi finanțat din bugetul curent, urmând ca lucrările de construcție să fie finanțate din cadrul financiar pentru 2021-2027.

Corina Creţu a mai spus că speră ca lucrările pentru cele trei spitale regionale de urgenţă să înceapă până la sfârşitul anului viitor.

„Au fost întârzieri şi nu mă voi feri niciodată să avertizez statele membre atunci când sunt întârzieri în ceea ce priveşte infrastructura pentru investiţii importante, dar, acum, BEI a realizat studiile de fezabilitate pentru spitalele de la Cluj şi Iaşi, urmează Craiova. Proiectele vor sosi la CE până la sfârşitul acestui an, noi sperăm să le aprobăm cât mai repede. Vor începe după aceea licitaţiile, iar speranţa mea este ca, până la sfârşitul anului 2019, să înceapă construcţia efectivă. Banii pot fi cheltuiţi până în 2023. Este trist că au fost semnate în iulie 2015 şi s-a prevăzut ca studiile de fezabilitate să fie gata în 2016; suntem în 2018 şi nu sunt gata. Sperăm că vor fi mai rapide construcţiile decât elaborarea documentaţiilor”, a punctat Corina Creţu.

Potrivit acesteia, deşi se spune că reprezentanţii Comisiei îngreunează lucrurile privind absorbţia fondurilor europene, s-a constatat un fenomen şi anume faptul că unele state membre adaugă, prin ghiduri, tot felul de condiţionalităţi în plus faţă de regulamentele europene. „Sunt probleme privind capacitatea administrativă, nu s-a redus birocraţia”, a subliniat Corina Crețu.