Pentru o țară care se laudă cu o industrie IT puternică și cu numărul mare de programatori, România este surprinzător de înapoiată digital.

„România este între primele țări din Europa la viteza de Internet, dar printre ultimele la gradul de penetrare în teritoriu”, încearcă o explicație Ștefan Apăteanu, antreprenor în domeniul IT.

„Iar asta se leagă și de ce se întâmplă în școală, sau - mai degrabă - de ce nu se întâmplă în școală”, adaugă el, într-o discuție cu EURACTIV România.

Apăteanu, fondator al companiei Edu Apps care activează în domeniul tehnologiilor pentru educație, cunoaște din interior sistemul educațional și spune că nu este suficient să duci tehnologia în școli, ci mai ales este necesară o formare a cadrelor didactice.

 

„Nu e suficient să faci o aplicație, trebuie să și formezi oamenii”.

 

România a investit în dotarea școlilor în ultimii ani și cu ajutorul fondurilor europene, dar încă mai sunt multe de făcut în această direcție.

România alocă doar 2,4% din fondurile de care beneficiază prin Politica de coeziune pentru obiectivul tematic legat de tehnologiile informației și comunicații. La nivel european, Comisia pune la bătaie peste 20 de miliarde de euro din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și din Fondul de coeziune pentru investiții în IT&C, în perioada de finanțare 2014-2020.

De fapt, ținta UE este de a crea o piață digitală unică, deoarece aceasta are potențialul de a genera o creștere suplimentară a economiei Uniunii. Iar prin politica de coeziune, UE finanțează extinderea rețelelor de Internet de mare viteză, dezvoltarea de produse și servicii IT și e-commerce, dar și consolidarea aplicațiilor pentru e-guvernare, e-învățare, e-incluziune, e-cultură și e-sănătate.

De altfel, chiar Edu Apps este rezultatul unui grant primit de la Uniunea Europeană. În 2011, Ștefan Apăteanu preda cursuri la Facultatea de Științe Politice și a aplicat într-o competiție de proiecte de tip spin-off la Autoritatea Națională de Cercetare Științifică (Ministerul Educației Naționale). În urma cercetării avea să rezulte un sistem de gestiune școlară scalabil și flexibil, pentru a se adapta rapid modificărilor legislative din educație. Opt ani mai târziu, produsul este folosit în circa 300 de școli și în două facultăți ale Universității București, dar Apăteanu spune că ar fi extins distribuția dacă putea beneficia de un alt sprijin european sau guvernamental.

„După ce am dezvoltat proiectul, am simțit nevoia de un alt tip de finanțare, dar nu mă mai calificam, deoarece beneficiasem deja de suport financiar”, explică antreprenorul. Grantul de 200.000 de euro fusese utilizat pentru cercetare, dar acum Ștefan Apăteanu ar fi dorit să continue proiectul, să-l ducă în faza de producție. „Dar majoritatea ghidurilor de la acea dată excludeau din start pe cei care au beneficiat de ajutor de minimis, și proiectul acesta avea condiții similare cu ajutorul de minimis”.

Sursa: Facebook Ștefan Apăteanu & EduApps

Acum, problemele în accesarea fondurilor europene sunt de altă natură. Edu Apps este o companie înregistrată în București, iar zona București-Ilfov este o zonă mai dezvoltată decât media UE, și deci primește mai puține fonduri de coeziune. „Se creează distincția între zone dezvoltate și zone mai puțin dezvoltate, dar aceasta ar trebuie analizată la nivel de industrie. Eu acționez într-o industrie unde faptul ca am sediul în București nu este relevant, căci soluțiile de educație digitală sunt disponibile în toate regiunile”, spune Ștefan Apăteanu.

Pe lângă sumele mai mici disponibile în zonele mai dezvoltate, o mare problemă este creșterea gradului de cofinanțare, adică investitorii trebuie să aducă mai mulți bani decât în alte zone. „Când văd că trebuie să pun eu 40% mă gândesc de două, de trei ori dacă mai scriu proiectul, ceea ce probabil nu s-ar întâmpla dacă cofinanțarea ar fi de doar 10%”, a precizat fondatorul Edu Apps.

În aceste condiții, Ștefan Apăteanu a apelat anul trecut la Startup Nation. „Nu e suficient să faci o aplicație, trebuie să și formezi oamenii, așa că am făcut un alt startup pentru partea de training”. Pentru că, spune el, nu este suficient să introducem tehnologia în școli, este important să fie și cineva la catedră care să-i ghideze pe elevi.

La nivelul întregului sistem educațional din România se simte încă o reticență în adoptarea soluțiilor de educație digitală. Totuși, în contextul în care copiii sunt acum înconjurați de o sumedenie de dispozitive digitale, mulți profesori au înțeles că trebuie „să vorbească limba nativilor digitali” și folosesc mijloace interactive în procesul de predare.

Pe de altă parte, reticența nu este doar în sistemul educațional, ci și în administrație, ba uneori chiar și în mediul de business, iar Ștefan Apăteanu chiar spune că România „trebuie să scape de anumite clișee, precum semnătura cu pix albastru”.

„Gradul de penetrare este direct proporțional cu gradul în care instituția publică înțelege să asimileze digitalul”, adaugă el.

Cel mai recent raport al Comisiei Europene privind Indicele economiei și societății digitale (DESI), publicat în ianuarie, plasează Romania pe ultimul loc în Uniunea Europeană, chiar dacă scorul de țară s-a îmbunătățit anul trecut față de 2017. „Totuși, în general, progresele înregistrate în ultimul an au fost lente iar România nu a reușit să recupereze decalajele”, se arată în raport.


Sursa: Comisia Europeană

Raportul de țară privind DESI subliniază că sunt două elemente care îngreunează progresele României: digitalizarea economiei și competențele digitale ale populației.

Pe de altă parte, 44% dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (pe locul al doilea ca viteză în UE).

Comisia Europeană remarcă dezvoltarea sectorului tehnologia informației și comunicații (TIC), care este responsabil pentru 6-7% din produsul intern brut al României. „Sectorul digital este în creștere, existând două huburi majore în București și Cluj și investiții semnificative în TIC în alte orașe”, consemnează raportul privind DESI.

Dar o dezvoltare mai rapidă a industriei ar fi extrem de benefică. Produsul Intern Brut al României ar putea crește în următorii 6-7 ani cu până la 42 de miliarde de euro dacă s-ar dezvolta accelerat sectorul economiei digitale, arată un raport al McKinsey, citat de StartupCafe.

Analiștii McKinsey estimează chiar că digitalizarea ar putea deveni următorul motor de creștere economică pentru România și, pe un scenariu ambițios de dezvoltare digitală accelerată, până în 2025, sectorul economiei digitale ar putea ajunge la 20% din PIB.

Dar raportul subliniază numărul încă redus de startup-uri, o rată scăzută de adopție a instrumentelor digitale în companii și, mai ales, o populație care nu are abilități digitale de bază.

Deși în unele declarații oficiale România este o țară a programatorilor, cu excepția marilor orașe numărul utilizatorilor de Internet este mai degrabă scăzut - doar 61% dintre cetățenii României utilizează regulat internetul, față de media UE de 81%. Iar în ceea ce privește numărul persoanelor care au competențe digitale de bază stăm și mai prost - sub 30% din populație, la jumătate față de media UE.