Comisia Europeană a permis realocarea unor fonduri din politica de coeziune pentru a răspunde nevoilor ridicate de pandemia de coronavirus, iar statele membre i-au folosit pentru investiții în spitale sau susținerea IMM-urilor în perioada de criză.
Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind cele mai importante fonduri care finanțează politica de coeziune a Uniunii pentru perioada viitorului cadru financiar multianual, 2021-2027.
Orașul Rupea din centrul țării a fost pus pe harta turistică a României în urma unei investiții de circa 6 milioane de euro, susținută din fonduri UE. Dar planurile de dezvoltare au fost afectate de pandemia de COVID-19.
Nemulțumirea cetățenilor europeni față de UE este în creștere, iar rezultatele s-au văzut la vot în ultimul deceniu. Ce poate face Uniunea Europeană pentru a mai potoli din temerile cetățenilor săi sau pentru a rezolva obiecțiile euroscepticilor?
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu un buget propus de 30,44 miliarde euro din fonduri europene, este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.
Poate că ”veșnicia s-a născut la sat”, dar satul românesc și-a pierdut busola în ultimul timp. Fondurile europene ar putea fi soluția pentru o îmbunătățirea condițiilor de trai pentru multe sate din România.
Comisia Europeană a aprobat o investiție de aproape 370 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru a îmbunătăți furnizarea de apă potabilă sigură și colectarea și tratarea apelor reziduale în mai multe regiuni din România.
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, și ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, au semnat marți contractul de finanțare pentru reabilitarea a 23% din rețeaua de termoficare a Capitalei.
România a absorbit până acum 8,8 miliarde de euro din fondurile europene pentru politica de coeziune aferente perioadei 2014-2021, ceea ce echivalează cu o rată de absorbție de 38,9%, a declarat, luni, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.
Performanțele în atragere de fonduri ale municipiului Cluj-Napoca contrastează cu cele din multe alte orașe românești. Cum a reușit Clujul să atragă bani și cum îi folosește pentru dezvoltarea durabilă?
