Ministrul fondurilor europene susține că România poate absorbi toate fondurile pe care UE i le-a alocat, deși chiar și comisarul Corina Crețu avertiza în urmă cu câteva luni că există un risc mare de dezangajare.

„Anul acesta nu va exista niciun fel de dezangajare”, a declarat marți Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, într-o conferință de presă.

Potrivit regulilor Comisiei Europene, banii alocați unui an trebuie cheltuiți maxim în anul n+3. Fondurile din programele operaționale sunt alocate pe ani, nu pot fi trase toate odată, iar banii alocați pentru 2015, de exemplu, trebuie cheltuiți maxim până în 2015+3, adică decembrie 2018, altfel statul respectiv îi pierde.

La începutul anului, după instalarea guvernului condus de Viorica Dăncilă, comisarul pentru politici regionale Corina Crețu a avertizat că există riscul ca România să piardă din fondurile europene alocate dacă nu grăbește absorbția. Cu toate progresele făcute pe finalul anului trecut, „ritmul de implementare este foarte lent”, spunea Crețu în ianuarie.

O lună mai târziu, comisarul european relua avertismentele, spunând că este nevoie de o atenție sporită acordată mai ales Programului Operaţional Regional (POR), care înregistra cele mai mari întârzieri şi un risc de dezangajare de fonduri de până la 831 milioane de euro până la finalul anului.

România beneficiază de o alocare de peste 22 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune, pentru perioada 2014-2020. POR e al doilea program în ceea ce priveşte nivelul alocării, cu 6,7 miliarde de euro, după Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), căruia i-au fost alocate 9,2 miliarde de euro.

Potrivit datelor la zi comunicate de Ministerul Fondurilor Europene, absorbția pe POR este încă foarte redusă, sub 1%, o situație similară fiind și în cazul Programului Operațional Capital Uman (POCU).

„În momentul de față, pot să vă spun că nu există niciun risc să pierdem vreun ban european, fie că vorbim de infrastructura mare, fie că vorbim de capital uman, fie că vorbim de competitivitate, fie că vorbim de asistența tehnică”, a susținut Plumb marți.

Pe lângă numărul mic de proiecte aflate în lucru, comisarul Corina Crețu a criticat și calitatea acestora. „Salut faptul că noi proiecte sunt în curs de pregătire spre a fi înaintate Comisiei, dar în acelaşi timp îmi exprim îngrijorarea faţă de nivelul scăzut de maturitate al acestora”, scria în luna mai Crețu, într-o scrisoare adresată mai multor membri ai guvernului.

Acum, Ministerul Fondurilor Europene spune că rata absorbției fondurilor europene se apropie de 20%, față de 21% media europeană. Însă rata calculată de minister include și fondurile de dezvoltare rurală, care nu sunt incluse în Politica de Coeziune, ci în Politica Agricolă Comună (PAC), precum și prefinanțările primite de la Comisia Europeană pentru exercițiul financiar curent.

Rata de absorbție efectivă - adică rambursările primite de la Comisie - se ridica la 6,14% (1,39 miliarde de euro) în data de 3 august la nivelul programelor operaționale. Incluzând și fondurile din Programul Național de Dezvoltare Rurală, care are o rată de absorbție de peste 33% și pe cele din Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM), rata de absorbție efectivă este de 13,3%, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene.

Practic, în România au intrat 5,8 miliarde de euro din cele 30,9 miliarde de euro alocate de UE pentru toate programele finanțate din Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI).