Sefcovic, comisarul slovac care și-a anunțat candidatura în cadrul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D) pentru postul de președinte al Comisiei Europene, a avertizat, într-un interviu acordat Reuters, că guvernele fostelor țări comuniste se vor confrunta cu presiuni bugetare din ce în ce mai mari din partea autorităților din Bruxelles dacă nu vor respecta independența justiției.

Vicepreședintele Comisiei, responsabil de energie, susține că prioritatea sa este intensificarea dialogului cu state precum Ungaria și Polonia, care se contrează cu Comisia Europeană pe tema modificărilor constituționale. În opinia Bruxelles-ului, unele modificări legislative din cele două state încalcă valorile europene și statul de drept.

De altfel, Comisia critică și modificările legilor justiției din România și a avertizat că independența justiției va fi slăbită dacă acestea vor fi promulgate în forma votată de Parlament.

Vicepreședintele Comisiei a spus că statele cărora le sunt alocate sume mari de la bugetul Uniunii Europene - în special cele din fostul bloc comunist - trebuie să se aștepte din partea țărilor vestice la condiții mai stricte în materie de respectare a standardelor comunitare.

Nu este prima dată când Comisia avertizează asupra posibilității legării fondurilor europene - înainte de anunțarea propunerii privind viitorul buget multianual al UE, inclusiv comisarul Corina Crețu a vorbit despre posibilitatea condiționării acordării fondurilor de coeziune de respectarea statului de drept și chiar de integrarea refugiaților, temă pe care Ungaria și mai multe state din est s-au certat vehement cu Executivul european.

De fapt, chiar la prezentarea propunerii de buget pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, președintele Comisiei, Jean Claude Juncker, a menționat consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept.

„Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism, care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept”, a declarat șeful Comisiei, în data de 2 mai.

„Acest mecanism nu vizează apriori anumite state”, a spus Juncker.

Dar o asemenea decizie trebuie aprobată de Consiliul European și multe state din est s-au pronunțat împotriva unei asemenea condiționări.

Ulterior, la sfârșitul lunii mai, când Comisia a prezentat mai în detaliu propunerea sa asupra viitoarei politici de coeziune, comisarii nu au mai spus nimic de legarea acordării fondurilor, iar oficialii europeni au fost surprinzător de tăcuți pe această temă în lunile care au urmat.

În interviul acordat Reuters, Maros Sefcovic a amintit de propunerile privind condiționarea finanțării UE de respectarea normelor statului de drept, spunând că statele net contributoare (în principal, cele bogate din vestul Europei) s-au exprimat clar în favoarea unui control mai strict. „Dacă vrei să poți cheltui banii contribuabililor europeni, atunci trebuie să existe o garanție sută la sută că fondurile sunt supravegheate adecvat - că există instanțe judiciare independente, auditori independenți și un sistem judiciar independent care verifică cum sunt cheltuiți banii”, a spus comisarul.