Evaluare oficială: Evoluția unor domenii cheie, cu și fără fonduri UE. Comparație și impactul finanțărilor
actualizat:
Analiza în premieră a Programului Operațional Regional 2007-2013 printr-o metodă care compară beneficiarii de finanțare cu entități similare care nu au beneficiat de fonduri relevă diferențe pozitive în dezvoltarea orașelor, serviciilor sociale, infrastructurii de educație, microîntreprinderilor.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a transmis, la solicitarea EurActiv.ro primele rezultate ale evaluării POR 2007-2013.
Pentru numai cinci domenii este finalizată evaluarea deocamdată, metoda folosită fiind în premieră cea contrafactuală, adică sunt comparate enități care au beneficiat de fonduri cu unele similare, care nu au primit finanțare.
Rezultatele detaliate, în documentul remis de MDRAP, aici.
DMI 1.1. – ORAȘE - POLI DE DEZVOLTARE URBANĂ
- În orașele participante la program, au fost constatate valori mai mari ale indicatorilor care descriu calitatea vieții față de orașele non-beneficiare. Indicele calculat de calitate a vieții este CU 12,7% mai mare pentru prima categorie.
- numărul mediu al persoanelor angajate este mai mare cu 8,31%, iar rata șomajului este mai mică cu 0,89%, comparativ cu orașele non-beneficiare.
- în centrele urbane care au derulat proiecte Regio rata născuților vii este mai mare cu 5,5% iar rata imigrației este dublă , diferența dintre beneficiari și non-beneficiari fiind de 120,72%.
DMI 3.2.- SERVICII SOCIALE
- Infrastructurile de servicii sociale care au beneficiat de fondurile Regio 2007-2013 au avut mai mulți utilizatori în perioada 2012-2014, decât cele non-beneficiare. Dintre acestea, centrele rezidențiale au înregistrat cel ma mare număr de utilizatori, față de celelalte categorii de centre.
- Numărul angajaților echivalenți cu normă întreagă în unitățile finanțate prin Regio a crescut, față de cel din instituțiile non-beneficiare.
- Calitatea serviciilor oferite în centrele sociale a crescut – prin furnizarea unor servicii noi sau îmbunătățite, creșterea numărului de utilizatori, îmbunătățirea dotărilor și achiziționarea de echipamente moderne.
- (N.r. nu sunt însă oferite și cifre, pentru acest capitol, în documentul remis de către Minister)
DMI 3.4.- INFRASTRUCTURĂ EDUCAȚIONALĂ
- Îmbunătățirea infrastructurii de educație preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formarea profesională continuă, mai ales în localitățile sărace - investițiile prin DMI 3.4 au dat rezultatele cele mai bune acolo unde resursele alternative (bugetul local și bugetul național) nu permiteau finanțări de amploare. În particular, în localitățile sărace, unde diferențele între baza materială a școlilor beneficiare de finanțare, față cele non-beneficiare, sunt mari; de ex., gradul de dotare cu logistică în școlile generale care au beneficiat de finanțare este cu 5,6% mai mare decât în cele non-beneficiare.
- Efectul de „propagare” a rezultatelor: de modernizarea acestor infrastructuri educaționale beneficiază și alți elevi din aceeași localitate, care nu sunt înscriși în școala vizată de investiții (de ex., de laboratoarele moderne de limbi străine, științe și informatică, de centrele de artă sau de facilitățile pentru practicarea sporturilor).
- Facilitarea accesului la educație, în special a copiilor/tinerilor din mediul rural, a celor din medii sociale vulnerabile sau a celor cu dizabilități - prin crearea unui mediu de învățare mai prietenos, mai bine adaptat și prin dotarea cu echipamente și materiale moderne. (detalii în Anexa DMI 3.4. – Reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă)
DMI 4.3 - MICROÎNTREPRINDERI
- Microîntreprinderile care au beneficiat de sprijin prin DMI 4.3 și-au mărit personalul, în medie, cu 3 angajați, față de cele care nu a avut finanțare.
- Beneficiarii proiectelor finalizate în 2009 au avut performanțe mai bune, iar la 4 ani după finalizarea intervenției, aceștia au cu 2,4 locuri de muncă per microîntreprindere mai mult decât non-beneficiarii comparați.
- Al doilea apel de proiecte a fost mai eficient decât primul, în ce privește crearea de locuri de muncă, datorită susținerii financiare totale din partea Fondului European de Dezvoltare Regională - FEDR.
- Între factorii esențiali care au contribuit la obținerea finanțării de către microîntreprinderi se remarcă disponibilitatea informațiilor despre finanțări pe site-uri web relevante, apartenența la sectorul servicii (microîntreprinderile din sectorul construcțiilor și industriei au o tendință mai scăzută de a aplica la finanțare, comparativ cu cele din sectorul serviciilor) și situația financiară bună înainte de finanțare.
DMI 5.2 TURISM
- A crescut numărul camerelor și al locurilor de cazare nou create: cu 28,25 camere nou create/beneficiar IMM și cu 50,42 locuri de cazare per beneficiar IMM nou create, prin comparație cu unități din turism similare care nu au beneficiat de intervenția DMI 5.2.
- A crescut numărul de „sosiri”și de „înnoptări”: beneficiarii privați ai DMI 5.2 au înregistrat în 2013, față de 2009, creșteri de 2-3 ori ale numărului de „sosiri” (inclusiv sosiri de turiști străini) și de „înnoptări” (inclusiv turiști străini).
- Gradul de ocupare a beneficiarilor Regio a crescut, ca medie, de la 37,44% la 45,63%, peste valorile înregistrate la nivel național, de aproximativ 25%.
- Numărul de angajați/beneficiar IMM a crescut, ca și cifra de afaceri: DMI 5.2 a adus fiecărui beneficiar IMM cu 12,40 mai mulți angajați, o creștere a cifrei de afaceri totale cu 1.122.536 lei și o creșterea a cifrei de afaceri din turism cu 933.995 lei.
- Impactul proiectelor finanțate prin DMI 5.2 al Regio este mai puternic la nivel local și zonal, prin locurile de muncă create și taxele și impozitele virate la bugetul local, dar și prin stimularea altor investiții și a afacerilor conexe. Proiectele cele mai eficace sunt cele implementate în orașele mari și în stațiuni turistice de interes național și local. Proiectele care au aplicat un concept „integrat” (în sensul modernizării și extinderii infrastructurii existente și diversificării produsului turistic prin dezvoltarea unei infrastructurii de agrement sau adăugarea unei astfel de infrastructuri sau a unei capacități de cazare deja existente) au un impact superior prin comparație cu investițiile realizate doar în infrastructura de cazare. (detalii în Anexa DMI 5.2. – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice)
Comentarii