Curtea Constituțională a României a admis miercuri sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție și Guvernului în legătură cu legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene.

ÎCCJ a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu acest act normativ, adoptat de Camera Deputaților pe 9 iunie, pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare.

"S-a reținut, în esență, că, prin prevederile art. 58 din proiectul de lege menționat, se aduc modificări statutului judecătorilor, în ceea ce privește regimul disciplinar aplicabil acestora, în condițiile în care Parlamentul României nu a adoptat respectiva lege după normele constituționale aplicabile legilor organice și s-a încălcat ordinea de sesizare a celor două Camere, întrucât prima Cameră sesizată a fost Senatul, iar nu Camera Deputaților. De asemenea, legea a fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii și s-a încălcat caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, stipulat de art. 147 alin. (4) din Constituția României", se menționează în sesizare, potrivit Agerpres.

Sub aspect intrinsec, Instanța supremă arată că dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, sub aspectul exigențelor privind claritatea, precizia și previzibilitatea legii și sunt de natură să afecteze dreptul de proprietate privată prevăzut de art. 44 alin. (1) din Constituție, restrângerea exercițiului unui drept constituțional putând fi realizată doar în condițiile art. 53 din Constituție.

"În examinarea acestor dispoziții, Secțiile Unite au avut în vedere atât jurisprudența Curții Constituționale (în special Decizia nr.12/2020 și Decizia nr.147/2019), cât și jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului (Cauza Sporrong și Lonnroth c. Suediei)", a explicat ÎCCJ.