După ce PSD l-a atacat pe ministrul Cristian Ghinea și guvernul de tehnocrați pe tema absorbției mici a fondurilor europene, este rândul comisarului european Corina Crețu să avertizeze că România nu a atras niciun ban în exercițiul bugetar 2014-2020.

Corina Crețu, comisar european pentru Politică Regională, a spus că este îngrijorată de „startul lent” în implementarea proiectelor pentru perioada 2014-2020, precizând că România are o rată de absorbție de 0% a fondurilor europene din acest exercițiu bugetar, consemnează Agerpres. Pe de altă parte, Crețu spune că știe că autoritățile din România depun eforturi susținute pentru a grăbi implementarea proiectelor.

„În perioada 2007-2013, prin politica de coeziune, României i-au fost alocate în total 22,4 miliarde de euro din care s-au absorbit până acum peste 85,8% (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune). În ceea ce privește Programul Operațional Regional (POR), pentru perioada 2007-2013, rata de absorbție la data de 27 iulie era de 92,36% incluzând prefinanțarea și plățile în curs (efectuate, însă nedecontate încă de către Comisia Europeană), dintr-o contribuție totală a UE de 3,966 miliarde de euro prin Fondul european de dezvoltare regională", spune Corina Crețu, într-o declarație acordată Agerpres.

Însă comisarul european avertizează asupra debutului întârziat al noului exercițiu financiar.

„Pentru perioada 2014-2020, așa cum am spus în repetate rânduri, mă îngrijorează startul lent în implementarea proiectelor. Până în momentul de față, România are o rată de absorbție de 0% a fondurilor europene din exercițiul bugetar 2014-2020, însă știu că autoritățile din România depun eforturi susținute în acest sens, iar, în ceea ce ne privește, Comisia Europeană a fost și va rămâne un sprijin pentru România, așa cum o facem de altfel, pentru toate celelalte state membre când întâmpină dificultăți”, afirmă comisarul european.

Declarațiile Corinei Crețu vin la doar câteva zile după ce Guvernul a adoptat un Memorandum privind fondurile europene care include previziunile bugetare de la toate Autoritățile de Management (AM), pentru a fi trimise Comisiei Europene. Memorandumul specifică faptul că nu vor fi atrase mai deloc fonduri structurale din exercițiul financiar 2014-2020, în cursul acestui an. Ulterior, mai mulți politicieni, în special din sfera PSD, au atacat guvernul tehnocrat, spunând că România riscă să aibă un grad de absorbție egal cu zero în 2016 pe fondurile gestionate de Ministerul Fondurilor Europene.

În replică, ministrul de profil Cristian Ghinea a spus că România va încheia anul cu aproape 3,3 miliarde de euro primiți de la Comisia Europeană, cea mai mare parte însă provenind din închiderea proiectelor din exercițiul financiar anterior, 2007-2013, după cum notează și Corina Crețu. În plus, ministrul a precizat că autoritățile fac mari eforturi pentru acreditarea Autorităților de Management a Programelor 2014-2020, ceea ce ar trebui să accelereze absorbția de fonduri începând de anul viitor.

Politica regională în UE: 350 miliarde de euro 

Corina Crețu a mai spus că politica regională beneficiază de cea mai mare parte din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 (351,8 miliarde de euro), fiind principalul instrument de investiții al Uniunii. Astfel, UE a finanțat de-a lungul anilor zeci de mii de proiecte care au avut ca efect consolidarea creșterii economice și crearea de locuri de muncă, cu beneficii vizibile atât la nivelul statelor membre, cât și al Uniunii în ansamblu, spune Corina Crețu.

„Cu atât mai mult acum, când Europa și statele membre se confruntă cu o perioadă mai dificilă, cred că este foarte important să reamintim ce ar fi însemnat dezvoltarea statelor membre și cât de mari ar fi fost decalajele dintre acestea dacă nu existau fondurile europene care au contribuit esențial la dezvoltarea economică, îmbunătățirea calității vieții cetățenilor europeni, la crearea de locuri de muncă, dar și la promovarea cercetării, dezvoltării și inovării”, completează comisarul european pentru Politică Regională.

Ea precizează că, în actuala perioadă de programare, mai mult de 100 de miliarde de euro sunt alocate dezvoltării urbane prin Fondurile structurale și de investiții europene. Astfel, pentru prima dată, 15 miliarde de euro vor fi gestionate direct de către orașele europene.

„România primește a treia alocare ca mărime, după Polonia și Italia, pentru dezvoltare urbană durabilă, Guvernul României hotărând ca 20% din totalul fondurilor europene alocate în actuala perioadă de programare să fie administrate direct de către aleșii locali. Mai exact, 39 de orașe - reședințe de județ - vor gestiona direct o mare parte a fondurilor UE pentru o dezvoltare urbană sustenabilă, având un rol major în implementarea politicii de coeziune", a explicat Corina Crețu.

Ea afirmă că își dorește ca până la finalul mandatului său să vadă că orașele din România au profitat din plin de oportunitatea ce li se oferă prin fondurile europene pe care le au la dispoziție în actuala perioadă de programare. „În acest scop, împreună cu DG Regio, vom organiza la București, la începutul lunii octombrie, un eveniment special dedicat promovării tuturor acestor oportunități la care vor fi invitați atât primarii celor 39 de orașe din România, cât și primari ai altor capitale europene”, precizează Corina Crețu.

Potrivit acesteia, una dintre prioritățile mandatului său în calitate de comisar european pentru Politică Regională este Inițiativa privind regiunile mai puțin dezvoltate.

„Obiectivul acesteia este acela de a susține regiunile mai puțin dezvoltate să ajungă la nivelul celorlalte, analizând factorii care împiedică creșterea economică în zonele respective și oferind recomandări și asistență pentru exploatarea potențialului de creștere existent. Cu alte cuvinte, regiunile mai puțin dezvoltate vor fi ajutate să identifice obstacolele care stau în calea dezvoltării economice durabile, a infrastructurii și inovării și apoi să găsească cele mai bune soluții pentru a maximiza impactul investițiilor europene”, mai spune Corina Crețu.

România și Polonia sunt primele state membre unde au fost implementate proiecte-pilot în cadrul acestei inițiative, în câte două regiuni din fiecare țară, respectiv Nord-Vest - Nord-Est (România) și Swietokrzyskie - Podkarpackie (Polonia).