”Noi, în general, nu schimbăm regulile pe parcurs (Comisia Europeană - n. r.). În general, statul național adaugă foarte multă birocrație. Inclusiv domnul prim-ministru spunea la prima noastră întâlnire că, în perioada în care a fost președintele Consiliului Județean Timiș, primele patru zile le-a pierdut semnând și parafând mii de pagini, spunându-i-se că aceasta este cerința de la Bruxelles. Nu este o cerință de la Bruxelles, dimpotrivă. România este singurul stat membru care mai trimite proiecte cu mii de pagini semnate. Sunt proiecte de 6.000 de pagini și cerința autorităților naționale este de a le semna și parafa”, a afirmat Corina Crețu, la conferința de lansare a celei de-a doua ediții a campaniei ”Succesul e... Molipsitor!”.

Comisarul a mai explicat că Executivul de la Bruxelles încearcă să simplifice procedurile: ”Din punctul nostru de vedere, noi încurajăm ceea ce numim e-Cohesion, adică trimiterea proiectelor în format electronic, încurajăm costul simplificat. Deja știm în principiu, care este valoarea unui proiect, deci, din acest punct de vedere, ceea ce facem noi la Bruxelles a fost tocmai din dorința de a încuraja statele membre", scrie Agerpres.

Comisarul european pentru politică regională s-a declarat dezamăgită de faptul că tinerii renunță să acceseze fondurile europene motivând că procedurile sunt mult prea complicate.

”Sunt foarte dezamăgită când văd oameni tineri care renunță să acceseze fondurile noastre tocmai pentru că sunt de părere că procedurile sunt mult prea complicate, mult prea birocratice. Vreau să vă asigur că, în cele mai multe dintre cazuri, ele nu vin de la Bruxelles. Înțeleg că banul european trebuie controlat foarte bine, avem toleranță zero față de fraudă. Pe de altă parte, nu cred că trebuie pornit de la bun început cu totală neîncredere sau totală suspiciune de fraudă în fața beneficiarilor”, a precizat Crețu.

În ceea ce privește problemele cu care se confruntă România în materie de absorbție a fondurilor europene, comisarul european pentru politică regională a amintit capacitatea administrativă limitată, lipsa unor rezerve de proiecte de calitate și lipsa infrastructurii de transport.