Ministerul Fondurilor Europene a lansat recent apelul de proiecte intitulat ”Dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale în vederea creșterii nivelului de flexibilitate, siguranță, eficiență în  operare, precum și de integrare a activităților de transport, distribuție și consum final”, în valoare de 235 milioane de euro. 

”În prezent doar aproximativ 30% din gospodării sunt conectate la rețeaua de gaze, scopul asumat de Guvernul României fiind ca peste 80% din casele românilor să beneficieze de acest confort considerat normal în ziua de astăzi. Trebuie să recuperăm anii pierduți până acum! State precum Ungaria sau Polonia au început încă din 2014 acest parcurs cu ajutorul finanțărilor europene”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Programul național de racordare a populației și clienților noncasnici la sistemul inteligent de distribuție a gazelor naturale va beneficia de o alocare de alte 800 de milioane de euro în perioada de programare 2021-2027.

”În total, un miliard de euro pentru recuperarea decalajelor față de alte țări europene”, spune ministrul fonduri europene. 

MFE a anunțat că, în intervalul 17 august – 17 octombrie 2020 pot depune proiecte Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) care au ca obiect de activitate serviciul de utilitate publică de alimentare cu gaze naturale a populației, dar și autoritățile publice locale (APL) din regiunile mai puțin dezvoltate ale României, individual, sau în parteneriat cu alte APL.

Fiecare proiect va putea avea o valoare maximă de 25 milioane euro. 

Eurodeputatul USR-PLUS Cristian Ghinea susține însă că promisiunea nu este deloc realistă, în acest moment, ci ”pur PR-istică”, în condițiile în care deocamdată nu este stabilit final în programele europene dacă sau cum proiectele din domeniul gazelor vor fi acceptate la finanțare, fiind un domeniul sensibil în contextul Green Deal.

”De fapt, este un program care va fi plătit din bugetul de stat dacă nu va fi acceptat la Bruxelles, dar Guvernul vinde cu bună știință gogoși acum, în perioada de campanie. De fapt, optimist vorbind, suma pe care România ar putea-o dedica pentru gaze după 2021 este la cel mult un sfert din ceea ce promite ministrul Marcel Boloș. Deci categoric nu 800 milioane euro”, afirmă europarlamentarul USR-PLUS/ Renew Europe. 

Într-o analiză detaliată publicată de platforma ”O Țară ca Afară” este explicat concret ce presupune includerea proiectelor de gaze în programele post 2021.

”Cu mari eforturi am reușit să facem finanțabile proiectele pentru gaze în Fondul de Tranziție Echitabilă, dar cu limite și condiții. Vom duce aceeași bătălie pentru celelalte regulamente ale fondurilor UE, dar și în varianta pozitivă, nu putem primi cât anunță guvernul de la București”, spune eurodeputatul USR-PLUS/ Renew Europe Vlad Botoș.

”Așa zisa prioritate a Guvernului - proiectele în domeniul gazelor - a fost onorată până acum numai printr-o serie de bâlbe: trei rânduri de promisiuni privind racordarea la rețelele de gaze, cu trei sume diferite (în milioane de euro), lansate de Guvernul PNL în acest an. Detaliile finanțărilor s-au tot schimbat. Spre  exemplu, finanțarea pentru racordare per gospodărie (câte 8.000 de lei), a dispărut până la varianta finală. Riscăm să tragem conducte care nu vor fi folosite. Apoi, riscăm în mod cert ca proiecte nefinalizate până în 2023 să aducă primăriilor obligația de a da banii înapoi”, precizează Ghinea într-un comunicat.

Acesta mai afirmă că, deși Guvernul declară prioritare proiectele pe gaze, lipsește coerența când vine vorba despre problemele stringente de securitate energetică: sursele de gaze și capacitatea de stocare: 

”Exploatațiile din Marea Neagră sunt tergiversate, fără explicații, de guvernanții actuali (după ce au fost sabotate de Dragnea și Vâlcov). Capacitatea de stocare este subdezvoltată. În mod penibil, vindem gaze (puține) către Ungaria, iar maghiarii ne revând o cantitate mai mare, la suprapreț, în cursul iernii, pentru că ei pot depozita dublul cantității de gaze stocabilă în România”.