„Eu cred că nu putem discuta de începerea unor proiecte noi la sfârșitul perioadei de programare, pentru că sună atipic, însă putem continua cu proiectele care sunt într-un anumit stadiu de pregătire în momentul de față și să încercăm să ne maximizăm șansele din aceste proiecte care au fost inițiate”, a declarat ministrul fondurilor europene, într-un interviu acordat Radio România Actualități

Boloș a precizat și că autortățile trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura buna implementare a proiectelor în anul 2020, astfel încât să putem evita riscul de pierdere a banilor europeni.

Ministrul a menționat că, la finalul anului trecut, au fost făcute eforturi pentru ca România să nu piardă peste 550 de milioane de euro din fondurile care îi sunt alocate. „Mobilizarea spun eu că a fost foarte bună, pentru că la sfârșitul anului am realizat suma de 1 miliard 25 de milioane de euro, deci peste ținta pe care ne-am propus-o cu aproximativ 400 de milioane de euro, ceea ce nu poate decât să ne bucure și să folosesc acest prilej să mulțumesc tuturor celor care au fost implicați în demersurile noastre, astfel încât România să poată să evite riscul de pierdere a banilor”, a spus oficialul.

Totuși, a menționat Boloș, sunt deja proiecte mari de infrastructură începute care vor trebui continuate în viitorul exercițiu financiar al UE (2021-2027).

„Discutăm de proiectele de infrastructură mari, cele care sunt de pe Coridorul 4 de transport rutier, dar și Coridorul 4 de transport feroviar, și vorbesc aici, punctual, de Sibiu-Pitești, care va fi un proiect, cred eu, fazat, fiindcă doar capetele acestui tronson de autostradă, pentru acestea există în momentul de față contracte de lucrări, mai precis pentru lotul 1, urmând ca pentru celelalte loturi 4 și 5, care sunt de asemenea destul de avansate”, a declarat Marcel Bolo, în interviul citat.

În ceea ce privește problemele semnalate de Comisia Europeană la autostrada Sibiu-Pitești, ministrul a spus că autoritatea europeană a cerut clarificări referitoare la cele 11 situri Natura 2000 care se află de-a lungul celor 122 de km de autostradă, iar pentru guvernul de la București, proiectul rămâne o prioritate.

„Sibiu-Pitești este de departe pe un astfel de coridor transeuropean și, din acest punct de vedere, trebuie ca să ne concentrăm eforturile spre finalizarea unor astfel de proiecte”, a spus ministrul.

El a punctat că sunt multe proiecte de care guvernul vrea să se ocupe în acest an - centura ocolitoare a Bucureștiului, Autostrada Transilvania, Autostrada Unirii și partea de coridor 9 de transport rutier care face legătura între București și Iași-Suceava.

„Practic, toate proiectele de infrastructură de pe aceste coridoare sunt o prioritate pentru România în momentul de față și cred eu că aici avem cea mai mare responsabilitate în acest domeniu, și anume, proiectele de infrastructură, care trebuie să constituie o prioritate la nivelul României”, a subliniat Boloș.

După cum puncta recent comisarul european pentru transporturi Adina Vălean, România este singurul stat UE în care se menține finanțarea infrastructurii de drumuri. „Este un avantaj, dar să nu uităm că tot mai puține țări din Europa de Est continuă politicile de investiții în infrastructura de transport și acest lucru pe termen lung poate afecta politicile publice ale României”, punctează Marcel Boloș.

„Adică, noi va trebui să ne organizăm foarte bine, încât problemele mari de infrastructură de transport să le rezolvăm într-un timp rezonabil, pentru ca să nu rămânem singurii care să susținem acest tip de politică”, a subliniat ministrul.