De fapt, ministrul Marius Nica a apreciat că rata de absorbție din primului exercițiu în care România a fost membru UE, 2007-2013, nu este „un procent rău”. El a precizat că în 2019 vom ști exact care este procentul final de absorbție al perioadei anterioare de finanțare, dar din datele Comisiei Europene acest procent ar fi de 88-89%. Problemele cu care se confruntă țara noastră la implementarea fondurilor sunt aceleași și în alte state, a precizat Nica, iar diferențele în sume atrase de diferite țări nu sunt semnificative, transmite Agerpres.

Reprezentantul guvernului s-a referit la o întâlnire recentă cu toți miniștrii fondurilor europene din UE, unde, afirmă el, „20 din 27 de state membre s-au plâns de același lucru: de birocrație, de audit, de proceduri greoaie în implementarea fondurilor europene”.

Potrivit ministrului, în datele care reflectă absorbția la zi România ocupă, în ceea ce privește fondurile de coeziune, un loc 19 sau 20, din 27 și diferențele dintre toate statele membre, din graficul actualizat, nu sunt mai mari de 200-300 de milioane de euro.

„Nu consider că România este - așa cum se vehiculează - cu mult în urma celorlalte state europene. Într-adevăr avem probleme față de alte state membre în implementarea proiectelor de infrastructură, fie că vorbim de achiziții, de contestații, de fraude”.

„Sunt convins că la sfârșitul acestui an, România va fi undeva la jumătatea clasamentului. (...) Împreună, sunt convins că vom reuși ca în 2023 România să fie dată drept exemplu în ceea ce privește absorbția fondurilor europene”, a conchis Marius Nica.