În a doua parte a săptămânii vor începe negocierile între cele 27 de țări membre ale UE, care fac parte din Spațiul Economic European (SEE), precum și Liechtenstein, Islanda și Norvegia, privind acordul care prevede contribuțiile financiare pe care cele trei țări trebuie să le aducă statelor membre ale UE rămase în urmă față de nivelul mediu de dezvoltare al Uniunii Europene în perioada 2021-2027.

La negocieri, țările trebuie să ajungă la un consens în ceea ce privește nivelul de finanțare, sectoarele care urmează să fie sprijinite și sumele exacte care vor fi alocate unor state membre ale UE.

Liechtenstein, Islanda și Norvegia nu sunt membre ale Uniunii Europene, nu contribuie la bugetul UE, însă au acces la piața unică și se bucură de beneficiile acesteia.

Din acest considerent au fost înființate două fonduri încă din anii 1990 prin care sunt sprijinite țările membre ale UE rămase în urmă din punct de vedere al dezvoltării. Fondul SEE este finanțat în comun de cele trei țări, iar Fondul norvegian este susținut doar de Norvegia, care de altfel asigură 97% din toate resursele.

Ungaria este unul dintre beneficiarii fondurilor, alături de alte 14 state membre. În perioada bugetară de șapte ani încheiată în 2020, Ungaria ar fi trebuit să beneficieze de 214,7 milioane de euro din cele două mecanisme financiare, dar din cauza unui conflict apărut între Budapesta și Oslo nu s-a primit nici un ban în cele din urmă. Conflictul a izbucnit din cauză că Guvernul ungar a vrut să preia controlul asupra distribuirii resurselor Fondului norvegian destinate ONG-urilor și l-a acuzat pe administratorul fondului, respectiv Fundația Ökotárs că acordă granturi organizațiilor care critică Guvernul.

După ce Cabinetul i-a încredințat Biroului de Programe Széchenyi (Széchenyi Programiroda Kft) implementarea finanțării, Norvegia a suspendat toate subvențiile din cele două fonduri pe motiv că Ungaria a schimbat unilateral sistemul de distribuție. Negocierile care au urmat după acest demers au eșuat în vara lui 2021 și, întrucât nu s-a găsit niciun administrator de fond ungar, acceptabil de ambele părți, Ungaria a pierdut întreaga sumă alocată pentru șapte ani.

Disputa era despre o mică parte din subvenția de 77 de miliarde de forinți la cursul de schimb de atunci, respectiv despre patru miliarde de forinți de care trebuia să beneficieze Fondul Civil. Orbán și guvernul său nu puteau să se amestece la cheltuirea acestei sume, și în final au pierdut întreaga sumă.

Guvernul nu a vrut să renunțe la bani nici după acest eșec, așa că premierul Viktor Orbán le-a cerut miniștrilor săi să găsească pașii necesari la "încălcarea obligațiilor" de la Oslo. Ca un prim semn vizibil al acestui fapt, Guvernul a împiedicat țările SEE să adopte o declarație comună la întâlnirea lor de la Bruxelles, în noiembrie anul trecut.

Așa cum a scris anterior și ziarul ungar "Népszava", acesta a fost primul caz în istoria de aproape 30 de ani a formațiunii, din care fac parte 30 de țări, când participanții nu au reușit să adopte o declarație finală privind îmbunătățirea cooperării lor. Miniștrii țărilor respective se reunesc de două ori pe an la sediul UE unde țările membre ale Uniunii Europene sunt reprezentate de președinția rotativă a Consiliului UE. Următoarea întâlnire a avut loc pe 23 mai anul acesta și nici la această reuniune nu s-a reușit adoptarea unei declarații comune.

Potrivit mai multor surse independente ale ziarului "Népszava", Ungaria a blocat din nou adoptarea declarației. "Am fi preferat ca Consiliul SEE să adopte concluziile. Cu toate acestea, la întâlnire atât UE, cât și cealaltă parte au fost de acord că cooperarea funcționează bine și va continua să fie și în viitor în beneficiul tuturor", a precizat ziarului "Népszava" Ministerul afacerilor externe norvegian, care nu a dorit să ofere alte detalii. Potrivit informațiilor unor oficiali care au dorit să-și păstreze anonimatul, dar care cunosc foarte bine evenimentele, reprezentantul Ungariei a anunțat la ședința grupului de lucru, care a avut loc înainte de întâlnire, că nu este de acord cu textul declarației înaintate.

Diplomatul, care a acționat în numele Guvernului ungar, a insistat asupra unei formulări care sugerează că norvegienii și-au încălcat obligațiile financiare. Această versiune a textului a fost inacceptabilă pentru cei trei donatori și din cauză că Ungaria și-a menținut poziția, a eșuat și efortul de a ajunge la un consens. "Din păcate s-a repetat situația din noiembrie 2021, când la Consiliul SEE nu a fost adoptată, de asemenea, o declarație comună din cauza dezacordului dintre Ungaria și Norvegia", a declarat ziarului "Népszava" diplomatul UE, potrivit căruia anul trecut președinția slovenă, iar anul acesta președinția franceză au depus eforturi serioase în interesul adoptării unei declarații comune.

Disputa dintre Budapesta și Oslo aruncă o umbră și asupra negocierilor, care vor începe pe 16 iunie, cu scopul de a conveni asupra contribuțiilor financiare pentru următorul ciclu de finanțare. Ultima dată negocierile privind granturile au durat un an și jumătate.

În perioada 2014-2020 au fost asigurate celor 15 țări, care au nevoie de aceste finanțări, în total 2,8 miliarde de euro, sumă de care au beneficiat toate țările cu excepția Ungariei. Cele 27 de țări membre ale UE, inclusiv Guvernul de la Budapesta, au împuternicit și de această dată Comisia Europeană să-și reprezinte interesele, dar din cauza veto-urilor folosite de Guvernul ungar se pune întrebarea, ce se va întâmpla, dacă Budapesta va încerca și acum să blocheze adoptarea unui consens prin care va atrage după sine și pe celelalte țări care așteaptă și au nevoie de granturile norvegiene, s-a întrebat un oficial de la Bruxelles.

Sursa: RADOR