”Noaptea ca hoții” în varianta moldovenească provoacă reacția Ministerului român de externe.

După ședința zgomotoasă de ieri a Legislativului, la care opoziția a înaintat o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, pe fundalul protestelor cu tractoare ale fermierilor, câteva grupări politice s-au întrunit noaptea și au votat, în câteva minute, mai multe legi importante, inclusiv politica bugetar-fiscală a țării pentru anul 2021 și bugetele pentru anul viitor – documente prin care socialiștii (controlați de președintele perdant Igor Dodon) și cei din Partidul „Șor”, condus de condamnatul în prima instanță Ilan Șor, anunțat în căutare internațională, au împărțit, la miezul nopții, banii țării, relatează pentru Deutsche Welle jurnalistul Vitalie Călugăreanu.

„La modul cel mai direct, deputații s-au vândut pentru câteva milioane de lei. Și au făcut asta pe ascuns”, susține deputatul PAS, Radu Marian, care i-a surprins, noaptea, pe câțiva deputați într-un birou de la Parlament întruniți, spun ei, în ședința Comisiei parlamentare pentru economie, ca să discute amendamentele deputaților la proiectul legii bugetului de stat. La scurt timp după acea pretinsă ședință, șefa Legislativului, Zinaida Greceanîi, liderul oficial al PSRM, a convocat Parlamentul și 56 de deputați au votat toate proiectele controversate. Apoi au închis sesiunea de toamnă-iarnă a Parlamentul.

Alexandru Slusari: „Asistăm la criminalizarea acestui Parlament”

Îmbrăcați în haine de iarnă, câțiva deputați din opoziție, care au reușit să ajungă la Parlament, au intrat în sala de ședințe și au cerut oprirea acelei reuniuni. Au invocat zecile de amendamente la legile bugetare pe care le-au înaintat în calitate de deputați și care ar fi trebuit dezbătute în ședință. S-a sărit însă, peste această procedură. „Asistăm la criminalizarea acestui Parlament. Este ceva nemaipomenit. Plahotniuc a avut elevi buni. Acest Parlament trebuie dizolvat cât mai repede”, a menționat deputatul Platformei DA, Alexandru Slusari, care a reușit să ajungă la întrunirea nocturnă de la Parlament.

Principalele legi bugetare ale țării au fost votate, în câteva minute, fără opoziție și fără dezbateri. Apoi, șefa Legislativului a spus: „În aceste condiții, când spiritele sunt foarte aprinse, majoritatea proiectelor importante pentru țară au fost aprobate. Eu, în calitatea mea de președinte al Parlamentului, propun încheierea sesiunii parlamentare”. Și a răsunat imnul de stat al Republicii Moldova. Aproape de miezul nopții.

Citiți continuarea pe DW.

Reacția MAE român

Ministerul Afacerilor Externe constată că, în pofida semnalelor primite din partea partenerilor internaționali ai Republicii Moldova, inclusiv România, coaliția parlamentară formată din PSRM și Platforma "Pentru Moldova”, care include Partidul Șor, continuă să adopte legi cu efecte negative pentru dezvoltarea Republicii Moldova, stabilitatea financiară și credibilitatea sa internațională.

În calitate de principal partener al Republicii Moldova, România reiterează îngrijorarea cu privire la deciziile ”nedemocratice și netransparente” adoptate la 16 decembrie 2020 de această coaliție parlamentară, fără respectarea normelor parlamentare în vigoare, fără o consultare publică adecvată, fără a ține cont de principiile statului de drept.

România a luat notă de faptul ca există ”contestări puternice” ale societății civile din Republica Moldova în raport cu aceste legi, fiind pusă în discuție constituționalitatea lor.

”Această situație, cumulată cu lipsa de transparență și ignorarea avizelor din partea instituțiilor specializate, indică faptul că procesul legislativ menționat nu este de natură să servească intereselor legitime ale cetățenilor. România consideră că R. Moldova are nevoie de relații de cooperare corecte și eficiente cu instituțiile financiare internaționale, cu UE și cu statele vecine, bazate pe respect reciproc și predictibilitate, pentru ca astfel să poată asigura prosperitatea tuturor cetățenilor săi. Adoptarea de o asemenea manieră a unor legi precum cea privind funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova, legea bugetului de stat, modificarea și completarea Codului serviciilor media audiovizuale sau abrogarea "legii miliardului" nu contribuie la acest deziderat”, avertizează MAE.