Sifonare anunțată: Cum explică Guvernul „secretizarea” unei categorii de subcontractanți
Oficialii statului justifică prevederea potrivit căreia subcontractanții cu mai puțin de 5% în contractele de achiziții publice nu ar trebui declarați prin caracterul „neimportant” al acestor contracte față de obiectul principal al achiziției.
Noul proiect de lege al achizițiilor publice clasice conține prevederea potrivit căreia autoritățile contractante pot să nu declare firmele care subcontractează mai puțin de 5% din totalul contractului, dacă nu este vorba despre activități „esențiale prin raportare la obiectul contractului”.
Această posibilitate, potrivit experților în domeniu, cu susținerea reprezentanților Agenției Naționale de Integritate, ar avea un mare potențial de a genera fraude și conflicte de interese.
„Textul de lege spune că este vorba de activități care nu sunt importante sau care nu au impact asupra finalității contractului”, a explicat luni, Dominic Dumitru, director al Unității de Control și Verificare a Achizițiilor Publice din Ministerul de finanțe, la întrebarea reporterului EurActiv.ro.
„Încercăm să reglăm o abordare care în practică a condus la dificultăți pentru contractori. Spre exemplu, la un contract de construcții există multe părți relativ minore, pentru care erau necesare certificări - de genul celor emise de ANRE, sau alte activități precum montarea de camere de supraveghere. Toate aceste aspecte sunt elemente care țin de propunerea tehnică și ofertantul trebuie să le aibă în vedere când implementează contractul. Pe mine ca autoritate mă interesează ca antreprenorul care depune oferta să aibă capacitatea necesară, să fie calificat, să aibă oferta tehnică în regulă, și atât. Cine îi va face partea de camere de supraveghere nu este important. Au existat numeroase cazuri în care pentru aspecte minore au apărut dificultăți, spre exemplu la înlocuirea acestor subcontractanți a fost considerată modificare a propunere tehnică. Pentru aceste tipuri de operațiuni care sunt euxiliare nu este necesar să identifici subcontractorii”.
Și totuși, actul normativ în forma actuală nu detaliază genul de activități „care nu sunt esențiale”, ceea ce ridică semne de întrebare pentru experți și chiar pentru reprezetanții Agenției Naționale de Integritate (ANI).
În plus, a mai arătat acesta, nu sunt multe instituții de control pentru faza de post-atribuire a contractului.„De multe ori, 5% dintr-un contract înseamna sume mari, de exemplu 500.000 de euro și în multe cazuri chiar acesta este indicatorul de fraudă. Va rămâne aceeași suspiciune și pot apărea situații de conflict de interese”
- Mihai Fentzel, șef serviciu inspecția de integritate în cadrul ANI
Reprezentanții Ministerului de Finanțe au anunțat, totuși, că până la finalizarea legislației vor mai fi căutate variante optime pentru a formula această regulă. Spre exemplu, poate fi inclusă o formulă intermediară precum anunțarea acestor subcontractanți până la finalizarea procedurii de atribuire. Așadar, discuția este deocamdată deschisă.
Proiectul de Lege a achizițiilor publice clasice se află în consultare publică pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice până la data de 31 august.
Declarațiile au fost făcute la conferința „Legi noi pentru o piață de 15 miliarde euro/ Achizițiile publice în România - implementarea noului pachet legislativ european”, organizată de Freedom House România în parteneriat cu Asociația Expert Forum, Consiliul Concurenței, Ministerul Justiției, ANFP și Centrul pentru Studierea Democrației.
CE SPUN EXACT PREVEDERILE ÎN VARIANTA ACTUALĂ A PROIECTULUI DE LEGE
Art. 54. (1) Autoritatea contractantă are obligația de a solicita ofertantului/candidatului să precizeze în ofertă ori solicitarea de participare partea/părțile din contract pe care urmează să le subcontracteze și datele de contact ale subcontractanților nominalizați.
(2) Subcontractanții nominalizați sunt ținuți de respectarea acelorași obligații ca și ofertanții, în domeniul mediului, social și al relațiilor de muncă, stabilite prin legislația adoptată la nivelul Uniunii Europene, legislația națională, prin acorduri colective sau prin tratatele și acordurile internaționale în aceste domenii, prevăzute la Art. 50.
Art. 55. (1) Obligațiile prevăzute la Art. 54 alin. (1) nu se aplică în cazul subcontractanților care realizează în cadrul contractului de achiziție publică/acordului-cadru activități a căror valoare este mai mică de 5% din valoarea ofertată a contractului, cu condiția ca această posibilitate să fie menționată explicit în documentele achiziției.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în situația în care activitățile realizate de subcontractanți sunt esențiale prin raportare la obiectul contractului, menționate în documentele achiziției, acestora li se vor aplica prevederile Art. 54 alin. (1).
Alte noutăți din proiectele de lege:
Oficialii instituțiilor care au elaborat noile acte normative, ce vor înlocui complet actuala legislație și vor transpune Directivele europene în domeniu au explicat care sunt în opinia lor principalele îmbunătățiri în procedurile de atribuire a contractelor.
Dominic Dumitru, director UCVAP (Ministerul Finanțelor Publice):
- O abordare mult mai flexibila pentru cerințele de calificare. De exemplu, posibilitatea de a permite accesul unor operatori economici care au datorii, dacă acestea sunt foarte mici în raport cu valoarea contractului să și le plătească până la momentul atribuirii contractului.
- La fel, în privința unor abateri profesionale ale firmelor ofertante, dacă acestea au fost remediate și managerul poate proba că a luat toate măsurile pentru a evita asemenea probleme pe viitor, se dă posibiliatea de a prticipa la procedurile de atribuire.
- Pentru calitatea mai bună a documentelor de atribuire este prevăzută acum consultarea pieței îaninte de lansarea oficială a caietului de sarcini. Autoritatea contractanta trebuie să devină mult mai eficientă în definirea nevoii.
- Am redactat o instrucțiunie care sperăm să fie publicata în viitorul foarte apropiat care va conține mai multe detalii legate de criteriile ce trebuie îndeplinite de terțul susținător
Bogdan Dobrin, Președintele Autorității Naționale de Reglementare și Monitorizare a Achizițiilor Publice:
- Prin noile directive vom avea ca regulă împărțirea contractelor pe loturi în sprijinul IMM-urilor din piață, pentru a permite accesul micilor operatori economici.
- Un element foarte important - nu mai vorbim despre preț, ci despre costul achiziției, care include tot ce va presupune achiziția respectivă pe parcursul derulării contractului.
- În scurt timp vo fi puse în dezbatere publică și celelelte două proiecte legislative care completează pachetul de Directive europene: Legea contractelor de concesiune și Legea achizițiilor în domeniul utilităților.
- Unul dintre pilonii Strategiei Naționale de Achiziții Publice vizează întărirea capacității administrative. Va fi implementat și un program național de training.
- O măsură pe care o prevede strategia: înființarea unui helpdesk, punct de contact permanent pentru autoritățile contractante. Acesta este la început, acum se dezvoltă. Vom fi în măsură după cîteva luni să avem o situație cu spețe uzuale, un fel de forum de studii de caz.
- Normele de aplicare a legislației vor fi și ele publicate spre consultare publică în perioada următoare.
Notă: Cele două instituții - UCVAP și ANRMAP - vor fi desființate și vor fi înglobate în noua Agenție Națională a Achizițiilor Publice, care este în curs de înființare. Oficialii au mai menționat că reorganizarea acestui cadru instituțional va fi definitivată „în curând”. Deocamdată a fost aprobată Hotărârea de Guvern care reglementează înființarea și organizarea acestei agenții.
Comentarii