Prima temă se referă la majorarea flexibilității între fonduri de la 5% la 15%, bani ce vor putea fi transferați de la Programul Operațional Capital Uman, finanțat din Fondul Social European+ (FSE+), către programele finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau din Fondul de Coeziune (FC).

Astfel, România va avea la dispoziție o sumă mai mare pentru a finanța proiectele de infrastructură, în condițiile în care alocarea propusă de Comisia Europeană pentru 2021-2027 este de 4,8 miliarde euro, sumă mai mică decât în actualul ciclu 2014-2020.

Boloș spune că ar trebui reduse alocările pentru cercetare de la 35% la 30% din Fondul European de Dezvoltare Regională, măsura care va asigura noi fonduri necesare finanțării proiectelor mari de infrastructură necesare României, în contextul în care statele europene net contributoare consideră prioritare în exercițiul financiar 2021-2027 problemele de mediu și de dezvoltare a noilor tehnologii.

În al treilea rând, ministrul fondurilor europene pledează pentru continuarea aplicării regulii „N+3” și în perioada de programare 2021-2027. România va avea astfel la dispoziție, după terminarea ciclului financiar 2021-2027 aflat acum în pregătire, încă trei ani în plus pentru implementarea proiectelor mari și, implicit pentru atragerea banilor alocați.

Totodată, ar trebui menținută posibilitatea de fazare a proiectelor de infrastructură în viitorul cadru financiar multianual, fapt ce va permite finanțarea și continuarea proiectelor care nu au putut fi finalizate în actuala perioadă de programare (2014-2020). Dacă s-ar menține această prevedere, România ar putea finaliza proiecte mari precum autostrăzile, fără a pierde bani europeni din cauza întârzierilor înregistrate până acum.

A cincea temă vizează creșterea procentului de prefinanțare oferit de Uniunea Europeană de la 0,5% pe an la 3% pe an, pentru a pune la dispoziția României sume mai consistente necesare începerii proiectelor. În acest mod, va fi redusă presiunea asupra bugetului național.

În timp ce la nivel european se negociază viitorul buget, Ministerul Fondurilor Europene are  în vedere două direcții principale: ”În primul rând luăm măsuri de eficientizare a absorbției din actualul ciclu financiar, încercând să salvăm și să îmbunătățim ce am învățat din greșelile trecutului. În al doilea rând, construim un plan coerent pentru următorii șapte ani la nivel legislativ prin măsurile deja cunoscute și propuse, precum și la nivel financiar prin negocierile purtate cu Comisia Europeană”.

La nivelul arhitecturii instituționale, obiectivele constau în descentralizarea și renunțarea la birocrația excesivă, măsură ce va permite replicarea cu succes a modelelor polonez, francez și al altor state europene. 

De asemenea, Ministerul fondurilor europene vrea să eficientizeze programele operaționale prin construirea în premieră a unui program operațional dedicat sănătății, cu o alocare de aproximativ 4 miliarde de euro din care circa un miliard sunt destinați spitalelor regionale, respectiv un program operațional dedicat incluziunii sociale.