Activitatea Parlamentului European a fost marcată în ultima perioadă de discuții aprinse privind bugetul UE post-2020, a declarat eurodeputatul Iuliu Winkler.

România ar trebui să-și îmbunătățească performanța în domeniul absorbției fondurlor de coeziune pentru a avea un cuvânt mai greu de spus în negocierile privind bugetul Uniunii din perioada 2021-2027.

Dar birocrația excesivă, inclusiv cea impusă de reglementările interne ale României, pune piedici în accesarea fondurilor europene, a declarat miercuri, la Deva, Iuliu Winkler (europarlamentar din partea UDMR, și membru al grupului popularilor europeni). Eurodeputatul a amintit și de o propunerea de lege care să prevadă o debirocratizare a sistemului, dar aceasta este așteptată de trei ani fără un rezultat concret, relatează Agerpres.

„Problema cea mai dureroasă care ne împiedică să ne îmbunătățim performanța în domeniul fondurilor de coeziune este birocrația. Chiar dacă o parte a ei provine de la Bruxelles, cea mai apăsătoare parte vine de la București prin acele reguli, cerințe suplimentare de autorizare, de avizare și reavizare pe care primarii și consiliile locale, dar și oamenii de afaceri care doresc să întocmească proiecte cu finanțări europene, le cunosc prea bine. Așteptăm de trei ani o promisă lege cu privire la debirocratizare, dar această lege încă nu a venit”, a spus deputatul, într-o conferință de presă.

Iuliu Winkler a arătat că în această perioadă activitatea legislativă din Parlamentul European a fost marcată de discuții aprinse legate de diminuarea bugetului post-2020 al UE din cauza Brexit, dar și de dezbateri cu privire la viitorul Uniunii după ieșirea Marii Britanii și în contextul frământărilor interne și globale.

În contextul Brexit, bugetul UE ar putea să scadă cu circa 12 miliarde de euro, ceea ce ar putea duce la reducerea bugetelor pentru Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune.

„Cea mai importantă miză o reprezintă finanțarea celor două mari politici europene, Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune”, a explicat europarlamentarul, adăugând că România nu își poate permite diminuarea finanțărilor aferente celor două politici și că trebuie să-și găsească aliați în țări din centrul și estul Europei, care să susțină această cerință.