Antonella Poce este professor universitar Pedagogie Experimentală, Universitatea din Roma, Tor Vergata.

Un rezumat al intervenției din cadrul Conferinței AI4Trust din 29 iunie, Bruxelles:

Studiez gândirea critică de mai mulți ani și am fost implicată în diferite cercetări, de asemenea, la nivel european, legate de îmbunătățirea și dezvoltarea gândirii critice, în special în învățământul superior.

Trebuie să fim mai conștienți de ceea ce este gândirea critică și de modul în care gândirea critică ar putea fi esențială pentru creșterea dezvoltării, dar este esențial să înțelegem cum să știm cum să selectăm informațiile, iar contribuțiile anterioare au evidențiat dificultatea mare, de a înțelege ce fel de informații trebuie să selectăm, care sunt adevărate și care nu sunt. 

Creat în 1990, California Critical Thinking Skills Test rezultatul unei colaborări importante. Acest grup a ajuns la concluzia că evaluarea timpurie a gândirii critice maximizează munca pentru eficiență și crește potențialul de învățare și eficiența educațională la toate nivelurile.

Această evaluare pentru a înțelege cum să sprijinim gândirea critică a stat la baza tuturor studiilor legate de gândirea critică. În calitate de expert în educație, în special în pedagogie experimentală, am dezvoltat mai multe instrumente, pornind de la ipoteza că anumite activități sunt cel mai bine legate de dezvoltarea și gândirea critică.

Așadar, activități de scriere și activități de lectură care sunt foarte eficiente pentru a sprijini gândirea critică. Iar atunci când citesc, oamenii se străduiesc să reprezinte cu acuratețe gândirea autorului și își reprezintă ceea ce citesc, de fapt, în text.

Așadar, lectura atentă necesită o implicare activă, iar acest lucru este important pentru că stabilește un dialog interior cu textul, sprijinind astfel lectura, iar, respirația profundă, în special, este o activitate care sprijină cu adevărat gândirea critică și scrierea, de asemenea, pentru că elaborezi ceea ce ai citit și dai sens acestui lucru. 

În fine, am dezvoltat diferite tipuri de instrumente și am colectat date legate de utilizarea acestor instrumente, lucrând, desigur, la această idee de a folosi cititul și scrisul ca activități importante și relevante. Ideea din fiecare instrument pe care îl folosim este aceea de a trece de la un nivel descriptiv la unul metaforic. Iar utilizarea textelor, în special a celor literare, este oricum fundamentală pentru a ne hrăni gândirea. 

Este foarte important, atunci când te decizi să experimentezi în acest domeniu și decizi să folosești anumite instrumente, să înțelegi ce anume înțelegi prin gândire critică. Dacă vrei să evaluezi gândirea critică, bineînțeles, trebuie să știi ce înțelegi prin gândire critică, iar gândirea critică este un construct foarte complex. Este alcătuită din abilități cognitive precum interpretarea, analiza, evaluarea, inferența, explorarea, autoreglarea.

Este alcătuită și dintr-o serie de dispoziții, astfel încât mintea deschisă, încrederea în raționament, această atitudine de căutare a adevărului, un mod sistematic de a fi curios, și, după cum ați putea înțelege, combinația de abilități de abilități cognitive și dispoziții face ca acest construct să fie dificil de evaluat. 

În același timp, așa cum am spus, oportunitatea, necesitatea de a evalua gândirea critică este vitală dacă vrem să o susținem. În cadrul proiectului european din care am făcut parte o mare parte din activități s-au aplecat asupra înțelegerii tipurilor de modele pe care ar trebui să folosim, în special în învățământul superior, pentru a sprijini dezvoltarea gândirii critice.

Am dezvoltat o metodologie pentru dezvoltarea gândirii critice

Am creat un model, alcătuit din diferite părți, care ar urma să fie adoptat în diferitele universități participante la consorțiu.Cursurile urmau să fie adaptate în scopul îmbunătățirii gândirii critice, să sprijine și să îmbunătățească activitățile menite să dezvolte gândirea critică. 

Am colectat o mulțime de date în toată Europa și am înțeles că instrumentele noastre au fost eficiente. Astfel, am dezvoltat o metodologie pentru evaluarea gândirii critice.

Legate de utilizarea unor întrebări deschise specifice, deci nu cu alegere multiplă, nu teste obiective care sunt utilizate în mod real în domeniu, în special în SUA. ETS, de exemplu, folosește întrebări închise și cu alegere multiplă pentru a evalua abilitățile de gândire critică, iar cercetarea noastră ne-a făcut să înțelegem ne-a adus la concluzia că doar întrebările deschise sunt cele care pot fi utile pentru a lucra și pentru a evalua gândirea critică. 

Dacă luăm în considerare gândirea critică, construcția complexă despre care vă spuneam, formată din abilități cognitive și dispoziții, am identificat o modalitate de a folosi întrebări deschise și am conceput, de asemenea, un instrument de evaluare a întrebărilor deschise.

Instrumentul nostru de evaluare este alcătuit dintr-o serie de macroindicatori și indicatori, descriptori și note. Posibilitatea de a utiliza aceste instrumente de către evaluatorii umani poate fi foarte grea și de aceea grupul nostru de cercetare a început să lucreze la un instrument automat care se bazează pe inteligența artificială și ar putea utiliza acest tip de model pentru a avea o evaluare automată a conceptului nostru de gândire critică. Încercarea de a face calculatorul să lucreze fără contribuția oamenilor în acest tip de evaluare este, desigur, foarte complexă.

Am reușit să obținem rezultate bune în ceea ce privește anumiți indicatori în versiunea automată a instrumentului nostru de evaluare și sperăm că vom lucra și vom găsi modalitatea de a avea și ceilalți indicatori care să funcționeze la un nivel automat, ceea ce ar putea să aibă un potențial uriaș.

Adăugăm rezultate bune în ceea ce privește utilizarea limbii, în ceea ce privește relevanța și importanța ca indicatori principali. Desigur, trebuie să lucrăm mult pentru a obține rezultate satisfăcătoare.

În orice caz, îmi pot încheia contribuția spunând doar că avem cu toții nevoie, din diferitele noastre perspective, să aprofundăm problematica gândirii critice. Cred că planul este, într-adevăr, în pericol dacă nu lucrăm în mod corespunzător pentru a sprijini gândirea critică, îmbunătățirea, dezvoltarea și competențele cetățenești.