Numărul de cabluri submarine, care transportă internetul, este în continuă evoluție. La începutul anului 2024, think tank-ul Telegeography a cartografiat 574 de cabluri active din întreaga lume. Raportul precizează imediat că numărul acestora s-ar fi schimbat deja, în numai câteva săptămâni, transmite publicația italiană La Repubblica.

Deseori, se crede că internetul este în cloud. În nor. Nu este așa. Internetul este în mări, se mișcă acolo, acolo conectează oameni și națiuni. Se crede că internetul este curat, așa cum ne-a iluzionat lumea digitală să gândim. În schimb, ca să folosesc o metaforă a documentaristului francez Guillaume Pitron, internetul are culoarea verde, miros de unt rânced și chiar gust: sărat ca apa de mare.

Pe 11 februarie 2022, un cablu care conectează internetul de la Marsilia la Hong Kong a fost tăiat de o ancoră în Marea Roșie, în Egipt. Un incident care a tăiat internetul în 12 țări, inclusiv India și China. Cele mai afectate au fost Etiopia, care a pierdut 90% din conectivitate, și Somalia, care a pierdut și ea 85%. Fără Google, fără Amazon, fără rețele de socializare.

Defecțiunea a durat șase ore, dar incidentul (atribuit ulterior trecerii unei nave) a evidențiat fragilitatea celor aproape 600 de cabluri de internet subacvatice din lume. Dar, mai presus de toate, rolul cheie al Mării Roșii în infrastructura internetului, pe unde trece coloana vertebrală globală a rețelei, capabilă să transporte date în întreaga lume, conectând continentul, alimentează rețele, conexiuni wifi, intranet-uri corporative.

Cabluri mari de dimensiunea furtunurilor de grădină, capabile să deplaseze 90% din traficul de internet. Filamentele transportă semnale luminoase și sunt extrem de subțiri, de diametrul unui fir de păr uman. Foarte fragile. Acoperite cu straturi de izolare și protecție. Amenințate de ancore, uneori de chilele unor nave mari. La începutul anului 2024, au fost calculate 1,4 milioane de kilometri de cabluri submarine. Unele destul de scurte, cum ar fi cablul CeltixConnect de 131 de kilometri între Irlanda și Regatul Unit. Altele lungi, precum cablul Asia America Gateway, de 20.000 de kilometri lungime. Deținute adesea de consorții de operatori de telecomunicații sau de mari companii tehnologice precum Meta, Google, Microsoft și Amazon, principalii investitori în cabluri noi.

Dintre aceștia, potrivit Telegeography, 20 din Marea Chinei de Sud trec prin Oceanul Indian până intră în cele 1.500 de mile ale Mării Roșii. Ajung pe uscat în Egipt și, apoi, în Marea Mediterană, legând Europa de Asia. În ultimele două decenii – explică analiștii –, această rută a devenit una dintre principalele blocaje de internet din lume. Un loc unde rețeaua își arată toate vulnerabilitățile. Un punct de trecere pentru mărfuri și comerțul global, astăzi amenințat de Houthi, acuzați că ar fi atacat cablurile subacvatice de telecomunicații.

În 2022, zona Mării Roșii a fost, de asemenea, subiectul atenției Parlamentului European. Într-un raport, a semnalat că reprezintă un risc de întrerupere a internetului la scară largă. "Cel mai vital blocaj pentru UE se referă la trecerea dintre Oceanul Indian și Marea Mediterană prin Marea Roșie, deoarece principala conexiune cu Asia trece prin această rută", se arată în raport, care evidențiază modul în care extremismul și terorismul maritim reprezintă un risc în zonă.

O investigație realizată de Wired UK a evidențiat că, dacă te uiți la Egipt pe o hartă a cablurilor de internet submarine ale lumii, devine imediat clar de ce experții în internet sunt îngrijorați pentru această zonă de ani de zile. "Cablurile prezente în zonă sunt concentrate prin intermediul Mării Roșii și ating pământul în Egipt, unde fac o călătorie de 100 de mile prin țară, pentru a ajunge la Marea Mediterană", scrie în raport. Telegeography a estimat că aproximativ 17% din traficul de internet mondial circulă călătorește de-a lungul acestor cabluri și trece prin Egipt.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA