Distribuirea știrilor false și a dezinformării a crescut în mod constant în ultimii ani, în condițiile în care publicul se informează din ce în ce mai mult online.

În acest mediu narațiunile și informațiile false - uneori generate de inteligența artificială - se răspândesc mai rapid, slăbind încrederea publicului în mass-media.

În această serie de infografice, Euractiv analizează tendințele care se manifestă în tabloul mediatic european.

Inteligența artificială și neîncrederea în mass-media

Tendința consumatorilor de a avea din ce în ce mai puțină încredere în mass-media a fost observată de mai mult timp, ceea ce a dus la faptul că unii dintre ei se orientează către social media pentru a accesa știri.

Atât anul acesta, cât și anul trecut, în SUA, încrederea în mass-media a atins minime istorice.

 

Această tendință se menține în UE, după cum se arată în graficul de mai jos.    Între timp, TikTok, de exemplu, a crescut în popularitate în rândul tinerei generații, ca alternativă la sursele de știri mai tradiționale. Pe baza datelor culese în 2020, graficul de mai sus arată o tendință, aceea că rețelele sociale joacă de ani buni un rol important ca sursă de știri. Principala sursă de știri rămâne televiziunea, 71% dintre respondenți afirmă că aceasta a fost una dintre cele mai utilizate surse în ultimele șapte zile la momentul cercetării (Eurobarometru publicat la 17.11.2023, cu date din 2022).

Cu toate acestea, există o creștere de 11% a celor care folosesc platformele de social media pentru a obține știri, comparativ cu sondajul de anul trecut. Pentru a contracara riscurile inteligenței artificiale, există păreri că AI poate ajuta la demitizarea știrilor false, cum ar fi proiectele Horizon Europe sau AI4Trust.AI4Trust dezvoltă un sistem "bazat pe cooperare între mașini și oameni și pe soluții avansate", în timp ce programul 2023/24 Horizon Europe vizează "apropierea de o piață bazată pe inteligență artificială" și soluții pentru a asigura "accesul la informații semnificative, conținut de calitate și interacțiune online de încredere".

Cu toate acestea, pe platformele de socializare, ea poate fi, de asemenea, sursa. Faptul de a nu ști ce este real și ce este generat de AI nu contribuie la creșterea încrederii în știri. În martie, agenția de aplicare a legii din UE, Europol, a avertizat că, deși ChatGPT poate aduce beneficii întreprinderilor și persoanelor fizice, însă și că actorii rău intenționați pot exploata astfel de tehnologii, ceea ce ar reprezinta o provocare pentru aplicarea legii. "Infractorii sunt, de obicei, rapizi în a exploata noile tehnologii și astfel au apărut exploatări criminale concrete, oferind primele exemple practice la doar câteva săptămâni după lansarea publică a ChatGPT", se arată în raport. "Diseminarea imaginilor nud ale minorilor create cu ajutorul inteligenței artificiale reprezintă de ceva vreme o preocupare pentru autoritățile de aplicare a legii, care va deveni din ce în ce mai dificil de abordat", a mai declarat Europol pentru Euractiv în octombrie. Agenția de aplicare a legii a adăugat că materialele generate de AI trebuie detectate cu ajutorul instrumentelor de clasificare, însă, în prezent, acestea nu sunt autorizate să utilizeze instrumente de clasificare în acest scop. Surse de știri online În Uniunea Europeană, numărul persoanelor care citesc știri online au crescut în ultimii ani, după cum arată graficul de mai jos, între 2013 și 2022, potrivit Statista.

În mediul online, frecvența și tipurile de cititori de știri false pot fi diferite, după cum se observă în graficul de mai jos, care acoperă cele mai mari țări din Europa.În mediul online, frecvența și tipurile de cititori de știri false pot fi diferite, după cum se observă în graficul de mai jos, care acoperă cele mai mari țări din Europa. Nu numai că frecvența apariției dezinformării depinde de diferitele tipuri de mass-media, dar nici nivelul de expunere a cetățenilor la dezinformare, în general, nu este același în fiecare țară. Deși fiecare țară poate avea un procent diferit în ceea ce privește știrile false, harta de mai jos arată că țările scandinave sunt mai puțin afectate decât cele din Europa Centrală și de Sud.Nu numai că frecvența dezinformării depinde de diferitele tipuri de mass-media, dar nici nivelul de expunere a cetățenilor la dezinformare, în general, nu este același în fiecare țară. În timp ce fiecare țară poate avea un procent diferit în ceea ce privește știrile false, harta următoare arată că țările scandinave sunt mai puțin afectate decât cele din Europa Centrală și de Sud. Anul trecut, cetățenii bulgari au avut cea mai mare expunere la dezinformare, de 28%, între 26 aprilie și 11 mai, în timp ce cei care locuiesc în Olanda au fost cel mai puțin expuși, cu 6%. Indiferent de frecvență sau de expunere, faptul de a vedea informații false poate avea un impact diferit asupra vieții unei persoane. Cei mai mulți susțin (35%) că verifică mai atent știrile după o astfel de întâlnire. Cu toate acestea, aproape la fel de multe persoane (33%) consideră că nu au niciun impact asupra lor. Anul trecut, cetățenii bulgari au avut cea mai mare expunere la informații false, cu 28%, între 26 aprilie și 11 mai, în timp ce cei care locuiesc în Olanda au fost cel mai puțin expuși, cu 6%. Indiferent de frecvență sau de expunere, faptul de a vedea informații false poate avea un impact diferit asupra vieții fiecăruia. Cei mai mulți susțin (35%) că verifică mai atent știrile după o astfel de întâlnire. Cu toate acestea, aproape la fel de multe persoane (33%) cred că nu au niciun impact asupra lor. În cele din urmă, sursele de știri politice pot, de asemenea, să difere, după cum se vede în graficul cu plăcuțe de mai jos, cu site-urile de știri în continuare în frunte față de social media.În cele din urmă, sursele de știri politice pot, de asemenea, să difere, după cum se vede în graficul cu plăcuțe de mai jos, cu site-urile de știri în continuare în frunte față de social media. [Infograficul original a fost realizat în limba engleză și editat de Alice Taylor/Nathalie Weatherald. Traducere și adaptare, inclusiv titlul și leadul: Euractiv România. ]