„Nouă românilor ne place să ne mândrim cu vitezele excepționale ale serviciilor noaste de bandă largă de mare viteză, cu calitatea specialiștilor IT, care sunt foarte căutați de către marii jucători globali din domeniul tehnologiei, și cu invențiile și aplicațiile IT lansate în România. Însă privită la nivel statistic, performanța țării noastre în ceea ce privește digitalizarea este mai degrabă modestă. Mai avem încă multe de făcut pentru a beneficia cu adevărat de a patra revoluție industrială, cea digitală, iar analiza PwC a venit cu o serie de recomandări pentru a valorifica la maximum potențialul țării”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România, coordonatorul acestui studiu.

Deși performanțele României sunt excepționale cu privire la abonamentele la servicii de bandă largă de mare viteză (locul 2 în Uniunea Europeană) și cu privire la prețul relativ raportat la venit pentru serviciile fixe de bandă largă (locul 10), țara noastră se clasează pe locul 22 din 28 de state membre în ceea ce privește conectivitatea, având de recuperat în ceea ce privește acoperirea serviciilor de telefonie fixă de bandă largă, precum și în ceea ce privește acoperirea serviciilor mobile 4G. 

În ceea ce privește utilizarea internetului, România se situează pe ultimul loc în UE. Deși rețelele de socializare și apelurile video sunt utilizate tot mai frecvent, românii manifestă reticență în ceea ce privește tranzacțiile și serviciile bancare online. Astfel, doar 12% din populația țării face achiziții online, iar 90% din volumul comenzilor plasate online au fost achitate cu numerar la livrare, arată studiul citat.

Raportul este mult mai bun în mediul urban, unde utilizatorii folosesc frecvent telefoanele mobile pentru cumpărături și, mai ales, pentru a compara produsele. 

Dar și la nivelul companiilor, rata de utilizare a Internetului este una dintre cele mai reduse din UE, potrivit oficiului european de statistică Eurostat, ale cărui date arată că 16% din firmele românești nu aveau acces la Internet în 2016. Rezultatul este o întârziere în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în afaceri, chiar dacă au fost înregistrate unele progrese în ultima perioadă, notează PwC. „Astfel, a crescut ponderea firmelor din România care utilizează platformele de socializare (8%). În schimb, doar 7% dintre IMM-uri își vând produsele folosind platforme online, vânzările online reprezentând doar 4,3% din cifra de afaceri a acestor companii. În România însă doar 7% din volumul vânzărilor totale se fac online, mai puțin de jumătate față de media UE (16%)”, arată studiul citat.

O altă analiză, efectuată de Organizația Națiunilor Unite, clasează România pe locul 75 din 193 de economii din întreaga lume privind eficiența e-guvernării. „România ar trebui să se inspire din modelele de bune practici în domeniul digitalizării întâlnite în Uniunea Europeană. Un bun exemplu în acest sens îl reprezintă Estonia, care a dezvoltat un adevărat ecosistem de servicii digitale sigure și o infrastructură inteligentă, ceea ce a dus și la stimularea dezvoltării sectorului IT&C și a start-up-urilor din domeniul tehnologiei informației”, a spus Ionuț Simion.

Potrivit unui studiu al firmei de consultanță Valoria, 35% dintre companiile din România spun că digitalizarea a avut deja o influență mare asupra afacerii lor, dar numai 31% sunt încrezătoare în legătură cu succesul digitalizării și consideră că au cunoștințele necesare pentru a naviga acest proces. 61% dintre companii spun că au dificultăți legate de transformarea digitală. Dintre acestea 39% sunt neîncrezătoare că vor valorifica această tendință. Totuși, numai 2% dintre firmele românești spun că nu au încredere că digitalizarea este bună pentru companie.

Principalul motiv pentru care digitalizarea nu este atât de prezentă în economia românească pe cât ar arăta-o potențialul este nivelul scăzut a competențelor digitale la nivelul populației totale. Și aici România se situează pe ultimul loc în UE, dar PwC notează că s-au înregistrat progrese comparativ cu anul trecut, în special  în ceea ce privește numărul persoanelor care accesează mediul online (56%), nivelul competențelor digitale și numărul de specialiști în Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor (1,9%). Este de așteptat astfel ca statisticile să se îmbunătățească în următorii ani, însă România mai are mult de lucru până va beneficia pe deplin de piața unică digitală.