România este pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în clasamentul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) măsurat de Comisia Europeană.

Executivul european remarcă îmbunătțiri la aproape toate capitolele, dar acestea nu au fost suficiente pentru a ridica locul României în clasament.

„Cu toate că România înregistrează o ușoară îmbunătățire a performanței în aproape toate dimensiunile DESI măsurate, locul ocupat în clasament a rămas relativ stabil, având în vedere că progresul general a fost lent”, se arată în raportul de țară comunicat marți de Comisia Europeană.

Potrivit documentului, România înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea „Conectivitate”, datorită disponibilității pe scară largă a rețelelor fixe de bandă largă de mare și foarte mare viteză (în special în zonele urbane). Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care mai mult de o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale elementare.

În ceea ce privește serviciile publice digitale, România are cea mai scăzută performanță dintre statele membre, în pofida ponderii mari a utilizatorilor de e-guvernare (pe locul 7 în UE), spune Comisia. Pe de altă parte, 45% din locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză, țara clasându-se astfel pe locul al treilea în UE. În ceea ce privește specialistele din domeniul IT&C, România este bine situată în clasament, aflându-se pe locul al 16-lea datorită faptului că 1,3% din cetățenele române lucrează în domeniu.

Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020 (SNADR), în care sunt definite patru domenii de acțiune, a fost adoptată în februarie 2015, însă progresele înregistrate în punerea în aplicare sunt în continuare limitate, susține Comisia Europeană.

În ceea ce privește dimensiunea capitalului uman, România se situează pe locul 27 în rândul țărilor UE, cu mult sub media UE. Nivelurile competențelor digitale de bază și avansate rămân cele mai scăzute în rândul statelor membre ale UE. Doar 2% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (57% la nivelul UE în ansamblu), iar 10% au competențe digitale avansate (față de o medie a UE de 31%). În pofida creșterii procentului de specialiști în domeniul IT&C de anul trecut, aceștia reprezintă o proporție mai mică din forța de muncă în comparație cu ansamblul UE (2,1% față de media UE de 3,7%).

De asemenea, România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE. 21% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul (față de media UE de 11%). În România, oamenii sunt dornici să se implice în diverse activități online, în special rețele sociale și apeluri video.

Utilizarea rețelelor sociale este mai răspândită decât în toate celelalte țări ale UE, România situându-se pe primul loc la acest capitol; astfel, 86% dintre utilizatorii de internet utilizează rețelele sociale (față de 65 % în UE). De asemenea, cetățenii români au utilizat apeluri video (51%) peste media UE (49%). Cu toate acestea, utilizarea serviciilor bancare și a celor de cumpărături, muzică, materiale video și jocuri (10%, 26% și, respectiv, 63 %) este sub media UE, în principal din cauza lipsei de încredere în tehnologia digitală.

Începând din 2015, Comisia Europeană a monitorizat competitivitatea digitală a statelor membre în cadrul rapoartelor privind Indicele economiei și societății digitale (DESI). Setul de rapoarte include atât profiluri de țară, cât și capitole tematice. Rapoartele de țară DESI combină date concrete de la indicatorii DESI din cele cinci dimensiuni ale indicelui cu observații asupra politicilor specifice pentru fiecare țară și cele mai bune practici. La rapoartele privind fiecare stat membru se anexează un capitol aprofundat privind telecomunicațiile. Capitolele tematice prezintă o analiză la nivel european a conectivității în bandă largă, a competențelor digitale, a utilizării internetului, a digitalizării întreprinderilor, a serviciilor publice digitale, a sectorului TIC și a cheltuielilor sale în materie de C&D, precum și a utilizării, de către statele membre, a fondurilor programului Orizont 2020.