Consiliul Europei, un organism internațional pentru drepturile omului cu 46 de state membre, a înființat Comitetul pentru inteligență artificială la începutul anului 2022 pentru a redacta Convenția-cadru privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept.

Tratatul internațional cu caracter obligatoriu este primul de acest tip în domeniul inteligenței artificiale și se află sub presiunea timpului: planul actual este de a-l finaliza până în martie pentru a-l adopta la nivel ministerial în luna mai. Prin urmare, numeroase aspecte nerezolvate trebuie clarificate în cadrul sesiunii plenare din 23 și 26 ianuarie.

Cea mai importantă problemă se referă la domeniul de aplicare a tratatului. În iunie anul trecut, EURACTIV a scris că SUA, care participă în calitate de țară observatoare, face presiuni pentru a exclude în principiu companiile din tratat și a lăsa la latitudinea statelor semnatare să decidă dacă doresc să includă sectorul privat.

Excluderea sectorului privat

Această opțiune este încă dezbătută, după cum reiese dintr-un draft publicat de Consiliul European pe 18 decembrie. Țările participante vor trebui să decidă de comun acord în privința diferitelor opțiuni, unele decizii fiind așteptate în cadrul unei reuniuni informale.

"Uniunea nu ar trebui să fie de acord cu propunerile alternative care limitează domeniul de aplicare al convenției la activitățile din cadrul ciclului de viață al sistemelor de inteligență artificială desfășurate de către sau în numele unei părți sau care permit aplicarea la sectorul privat doar printr-un protocol adițional sau prin declarații voluntare (opt-in) ale părților", se arată într-o notă informativă a Comisiei obținută de EURACTIV.

În document se afirmă că aceste propuneri ar limita în mod fundamental domeniul de aplicare al tratatului, "diminuând utilitatea acestuia și trimițând un mesaj politic greșit, potrivit căruia drepturile omului nu merită o protecție egală în sectorul privat".

Comisia Europeană subliniază că această abordare ar fi contrară dreptului internațional, care impune respectarea drepturilor omului de către entitățile private. În plus, aceasta nu ar aborda provocările societale recente și preocupările de reglementare care decurg din dezvoltarea unor sisteme de inteligență artificială din ce în ce mai puternice.

Prin urmare, Comisia dorește să respingă orice formulare care nu oferă certitudinea juridică necesară și lasă prea mult spațiu de interpretare semnatarilor în definirea domeniului de aplicare. La urma urmei, intenția tratatului este tocmai aceea de a crea o bază pentru drepturile omului în domeniul AI.

Securitatea națională și apărarea

Comisia are mandatul de a negocia tratatul internațional în numele statelor membre ale UE în cazul în care acesta se suprapune cu Legea privind AI. Legea privind AI este o lege revoluționară privind reglementarea inteligenței artificiale pe baza potențialului său de a provoca daune.

Comisia UE dorește ca acordul să se aplice întregului ciclu de viață al sistemelor de inteligență artificială, "cu excepția activităților de cercetare și dezvoltare privind sistemele AI, în conformitate cu excepția privind cercetarea din Actul AI".

În timpul discuțiilor privind Actul AI, a avut loc o dezbatere aprinsă cu privire la o reglementare pentru securitatea națională. Franța a argumentat în favoarea acesteia în contextul Convenției privind AI.

În acest sens, Comisia face presiuni pentru o excludere explicită a sistemelor AI dezvoltate exclusiv în scopuri de securitate națională, militare și de apărare, în conformitate cu legislația UE privind AI.

Legislația privind AI: copy-and-paste

Cu alte cuvinte, se pare că Bruxelles nu dorește ca Tratatul privind AI să depășească legislația europeană în materie de AI, nici măcar în domenii în care nu există neapărat un conflict și convenția ar fi putut fi mai ambițioasă.

Nu există o suprapunere completă între tratatul internațional și regulamentul UE, deoarece primul servește la protejarea drepturilor omului, în timp ce al doilea are doar scopul de a armoniza reglementările pieței UE în conformitate cu un plan tradițional de siguranță a produselor.

În conformitate cu legislația AI în domeniul aplicării legii, Comisia speră că "Convenția va permite părților să deroge de la dispozițiile privind transparența din Convenție atunci când acest lucru este necesar pentru prevenirea, detectarea și urmărirea penală a infracțiunilor".

Deoarece Legea privind AI interzice anumite aplicații, cum ar fi scoringul social, care sunt considerate un risc inacceptabil, Comisia face presiuni pentru a extinde aceste interdicții la nivel internațional printr-un moratoriu sau o interdicție, deoarece acest lucru ar "crește valoarea adăugată a Convenției".

Singura excepție notabilă în cazul în care Comisia UE ar merge dincolo de Legea privind AI (dar tot în conformitate cu dreptul Uniunii) este susținerea unei clauze care să protejeze persoanele care fac reclamații în aplicarea Convenției. Regatul Unit, Canada și Estonia s-au pronunțat împotriva acestei clauze.