Șerban Nicolae a motivat emiterea OUG pentru modificarea Codului Penal amintind de alte OUG-uri emise de guvernul Cioloș.

„Eu apreciez că în ceea ce privește modificarea Codului Penal și de Procedură Penală exact pe motivația invocată de Guvernul Ciolos, în Parlament se întârzie punerea în acord a legislației penale (cu deciziile Curții Constituționale - n.r.)”, a spus Șerban Nicolae.

„În ceea ce privește grațierea, soluția cea mai corectă este să fie un proiect de lege prezentat Parlamentului, și nu OUG”, a mai spus Șerban Nicolae.

DNA: Scapă inculpații din 2.151 de dosare aflate în anchetă la DNA

DNA a emis un comunicat de presă în care arată că modificările pe care Florin Iordache vrea să le facă Codului Penal „ar favoriza persoanele care de acum înainte vor săvârși fapte de abuz în serviciu - fapte asimilate infracțiunilor de corupție. În plus, de aceste modificări vor avea de profitat și persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu.

Procurorii anticorupție explică faptul că orice faptă de abuz în serviciu care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată și nici pedepsită. „Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privește această infracțiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate”.

În plus, orice faptă pentru care nu există plângere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată. Concret, dacă autorul faptei este însuși conducătorul instituției, ar trebui să formuleze plângere împotriva propriei persoane, iar plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existența faptei.

„Spre exemplu, controalele Curții de Conturi, ale ANAF sau ale altor organisme cu atribuții de control, care vizează activitatea unei instituții din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile. Toate dosarele aflate deja pe rolul instanțelor, având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu, vor fi condiționate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituție va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal”, explică DNA

Procurorii mai arată că scăderea limitelor de pedeapsă va duce la încetarea unor procese pentru că scade termenul de prescripție la 5 ani.

„Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult, aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcționarului în exercitarea atribuțiilor de serviciu. De exemplu, în perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice și 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor este de peste un miliard euro (1.048.341.902 euro).

În prezent, în lucru la DNA se află 2.151 dosare având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu. În fața acestei realități, pedeapsa trebuie să fie adecvată în momentul legiferării, în momentul individualizării prin aplicarea ei de către instanță, cât și în momentul executării efective a pedepsei. Or, prin noua reglementare, va fi încurajată conduita abuzivă a funcționarilor, incorectitudinea, imoralitatea, lipsa de onestitate și de probitate a acestora în soluționarea unor drepturi și interese ale persoanelor fizice sau juridice”, comentează DNA.

Parchetul General: O situație deosebit de periculoasă

Și Parchetul General a emis un comunicat care arată că modificările pe care ministrul Justiției, Florin Iordache, le propune pentru a pune Codul Penal în acord cu deciziile Curții Constituționale depășesc ceea ce au cerut judecătorii constituționali și în ceea ce privește conflictul de interese.

„Deși în preambulul notei de fundamantare se invocă existența deciziilor Curții Constituționale nr. 603/2015 și nr. 405/2016, modificările ce se doresc a fi operate exced cele statuate de instanță. Astfel, prin decizia Curții Constituționale nr. 603/2015 se constată că sintagma ”raporturi comerciale” din cuprinsul art. 301 alin.1 din Codul penal (conflictul de interese, n.r.) este neconstituțională. „Însă prin proiectul de ordonanță de urgență se înlătură din norma de incriminare și variantele alternative pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat de foloase de orice natură.

Modificarea adusă acestui text de lege prin proiectul de ordonanță de urgență este una substanțială, ce ține de însăși esența infracțiunii de conflict de interese și scoate în afara legii conduita imorală, imparțială a funcționarului, fiind afectate relațiile de serviciu și crearea unei stări de pericol pentru îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor de serviciu.

Sintagma introdusă în text, aceea de foloase materiale necuvenite, ține de specificul elementelor altor încălcări de lege (respectiv infracțiuni de corupție, de abuz în serviciu).

Procurorii de la Parchetul General spun că prin propunerea de modificare a textului conflictului de interese, „nu numai că se restrânge sfera de aplicare, dar se și denaturează intenția inițială a legiuitorului, aceea de a sancționa conduita imorală a funcționarului”.

În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, Parchetul General spune că textul propus condiționează existența infracțiunii de producere a unei pagube într-un cuantum arbitrar ales de 200.000 de lei, „fără a se preciza dacă faptele comise sub acest prag mai sunt sancționate în vreun fel (contravenție, abatere etc.), lăsându-le în afara ilicitului penal, situație deosebit de periculoasă având în vedere posibilitatea fracționării activității infracționale în fapte distincte, cu prejudicii sub limita textului incriminator”.

„O asemenea modalitate de incriminare ar constitui o veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcționari, cu intenție, a unor fapte de abuz în serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depăși, în vederea obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, în condițiile în care asemenea exercitări ilegale ale funcției ar putea atrage cel mult răspunderea disciplinară și civilă”, se mai arată în comunicatul Parchetului General, care precizează că și dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu este criticabilă și fără nicio legătură cu vreo decizie a Curții Constituționale”.

În ultimii trei ani, Parchetul general a trimis în judecată 1.960 de persoane acuzate de abuz în serviciu (aproape 200 de milioane de euro prejudiciu total și patru miliarde de lei), 202 persoane pentru neglijență în serviciu (un milion de euro prejudiciu total și aproape 5,4 milioane de lei) și 215 persoane acuzate de conflict de interese.

Ce vrea să facă ministrul Iordache?

Ministrul Justiției se încăpățânează să promoveze o amnistie mascată a celor acuzați de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, dar și pentru cei acuzați de conflict de interese.

Guvernul condus de Sorin Grindeanu voia să adopte, în urmă cu două săptămâni, pe lângă proiectul grațierii, un proiect de OUG prin care să modifice articolul 297 din Codul Penal, adică textul „abuzului în serviciu”.

Concret, textul infracțiunii ar fi trebuit să fie următorul:

„Fapta funcționarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplinește un act sau îndeplinește un act contrar legii și prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseștecu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.” 

Spre comparație, publicăm și textul care este în vigoare:

„Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.” 

Cele mai importante diferențe sunt cele legate de pedeapsă, vizibil mai mică, dar și cuantumul prejudiciului necesar pentru a fi acuzat funcționarul public de abuz în serviciu: 200.000 de lei.

Trebuie spus că Liviu Dragnea este acuzat de abuz în serviciu, iar prejudiciul este sub această limită, fiind de „doar” 108.612 lei.

Cu alte cuvinte, după cum a gândit ministrul Florin Iordache, funcționarii care, prin abuz în serviciu, produc un prejudiciu de 199.000 de lei, nu este infracțiune. Iar pentru ca lucrurile să fie mai simple pentru eventualii subiecți ai acestei infracțiuni, ministrul Justiției, Florin Iordache, a mai introdus o prevedere:

„Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”.

Cu alte cuvinte, doar dacă se plânge cineva poate fi investigat abuzul în serviciu. Dacă nu, atunci nu. Pentru infracțiunea de neglijență în serviciu, Florin Iordache a fost mult mai direct: se abrogă.

Protestele ce au strâns aproape 100.000 de români în toată țara nu l-au făcut nicio clipă pe Florin Iordache să renunțe la aceste proiecte. Dezbaterea publică de luni a fost un circ în care cei condamnați, judecați sau rudele acestora au lăudat cele două proiecte. Doar presa și ONG-urile au ridicat probleme de logică și de constituționalitate.