Procurorul general Augustin Lazăr a depus, în 2 noiembrie, la Curtea de Apel Alba Iulia, o acțiune în contencios administrativ, prin care cere suspendarea procedurii de revocare a sa din funcție.

Augustin Lazăr susține, în cererea de suspendare a executării propunerii ministrului justiției de revocare a sa din funcție că, în procedura desfășurată de Tudorel Toader, nu i-ar fi fost asigurat dreptul la apărare și, de asemenea, că aceasta nu ar fi îndeplinit cerințele de transparență, potrivit documentului, solicitat de către Agerpres.

Totodată, Augustin Lazăr a menționat că unul dintre motivele pentru care a fost inițiată procedura de revocare este desfășurarea anchetei privind modalitatea de intervenție a jandarmilor în timpul protestelor din 10 august, invocarea acestui motiv constituind, în realitate, "o ingerință în activitatea concretă de instrumentare a unei cauze penale".

Lazăr a solicitat, de asemenea, și suspendarea executării actelor care stau la baza emiterii propunerii menționate, inclusiv a Raportului privind activitatea managerială a procurorului general.Lazăr a motivat că propunerea și actele indicate sunt de natură administrativă, menționând în cerere câteva repere de jurisprudență constituțională. Procurorul general a opinat că propunerea de revocare constituie un act administrativ unilateral cu caracter individual, care poate fi supus controlului instanțelor de contencios administrativ.

"Solicităm instanței să constate că, în procedura desfășurată de ministrul justiției, care s-a finalizat prin propunerea de revocare, dreptul la apărare al procurorului vizat de această măsură nu a fost asigurat, nefiind în măsură să prezentăm ministrului, anterior formulării propunerii, motivele și documentele care ar fi preîntâmpinat luarea acestei măsuri. Prin efectele pe care le produce în mod concret, asupra carierei procurorului ce ocupă o funcție de conducere, procedura declanșată de ministrul Justiției întrunește elementele unei veritabile proceduri disciplinare, punând în discuție modul în care un procuror și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu", se arată în cererea depusă de Augustin Lazăr.

Magistratul amintește, totodată, că, în cazul de față, controlul efectuat de către Inspecția Judiciară la Parchetul de pe lângă ICCJ în anul 2017 nu a relevat nicio disfuncție în activitatea instituției și nicio deficiență managerială.

"În acest context, este evident că propunerea ministrului Justiției are valoarea unei sancțiuni disciplinare", opinează Lazăr.

Lazăr susține că "procedura de evaluare întocmită de ministrul Justiției nu a îndeplinit cerințele de transparență față de procurorul evaluat".

Documentul citat mai arată că revocarea din funcție și retrogradarea reprezintă cazuri de modificare a raporturilor juridice de muncă, ce intervin cu titlu de sancțiune, fiind dispuse după o cercetare prealabilă, în care dreptul la apărare al celui vizat de aceste măsuri este garantat.

"Or, această minimă garanție nu a fost asigurată procurorului general înainte de a se emite raportul de evaluare a activității manageriale și propunerea de revocare. Împrejurarea că dispozițiile legale speciale aplicabile acestei proceduri nu prevăd audierea prealabilă a procurorului vizat de măsura revocării este lipsită de relevanță", se arată în cerere.

După ce, în cursul lunii august, ministrul justiției a anunțat public declanșarea procedurii de evaluare a procurorului general, pe parcursul celor două luni în care această procedură s-a desfășurat la nivelul Ministerului Justiției, "nu au fost solicitate date, informații, explicații cu privire la actele, faptele și împrejurările concrete imputate" în raportul de evaluare care a stat la baza formulării propunerii de revocare.

În document se susține că raportul de evaluare și propunerea de revocare "nu au fost comunicate direct" procurorului general, anterior mediatizării concluziilor ministrului Justiției. "Persoana vizată de aceste măsuri a luat cunoștință de conținutul raportului și de propunere prin intermediul mass-media, ceea ce demonstrează intenția inițiatorului propunerii de a utiliza această procedură ca o metodă de 'corijare/admonestare publică' a persoanei care ocupă funcția de procuror general, lipsa de preocupare în ceea ce privește respectarea garanțiilor drepturilor fundamentale aflate în joc (dreptul la apărare) și realizarea unei reale colaborări loiale instituționale în spiritul jurisprudenței constituționale evocate", susține Lazăr, în documentul citat.

Pe 24 octombrie, Tudorel Toader a anunțat că a declanșat procedura de revocare din funcție a procurorului general, Augustin Lazăr.