Procurorul general Augustin Lazăr a depus, în 2 noiembrie, la Curtea de Apel Alba Iulia, o acţiune în contencios administrativ, prin care cere suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie.

Augustin Lazăr susţine, în cererea de suspendare a executării propunerii ministrului justiţiei de revocare a sa din funcţie că, în procedura desfăşurată de Tudorel Toader, nu i-ar fi fost asigurat dreptul la apărare şi, de asemenea, că aceasta nu ar fi îndeplinit cerinţele de transparenţă, potrivit documentului, solicitat de către Agerpres.

Totodată, Augustin Lazăr a menţionat că unul dintre motivele pentru care a fost iniţiată procedura de revocare este desfăşurarea anchetei privind modalitatea de intervenţie a jandarmilor în timpul protestelor din 10 august, invocarea acestui motiv constituind, în realitate, "o ingerinţă în activitatea concretă de instrumentare a unei cauze penale".

Lazăr a solicitat, de asemenea, şi suspendarea executării actelor care stau la baza emiterii propunerii menţionate, inclusiv a Raportului privind activitatea managerială a procurorului general.Lazăr a motivat că propunerea şi actele indicate sunt de natură administrativă, menţionând în cerere câteva repere de jurisprudenţă constituţională. Procurorul general a opinat că propunerea de revocare constituie un act administrativ unilateral cu caracter individual, care poate fi supus controlului instanţelor de contencios administrativ.

"Solicităm instanţei să constate că, în procedura desfăşurată de ministrul justiţiei, care s-a finalizat prin propunerea de revocare, dreptul la apărare al procurorului vizat de această măsură nu a fost asigurat, nefiind în măsură să prezentăm ministrului, anterior formulării propunerii, motivele şi documentele care ar fi preîntâmpinat luarea acestei măsuri. Prin efectele pe care le produce în mod concret, asupra carierei procurorului ce ocupă o funcţie de conducere, procedura declanşată de ministrul Justiţiei întruneşte elementele unei veritabile proceduri disciplinare, punând în discuţie modul în care un procuror şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu", se arată în cererea depusă de Augustin Lazăr.

Magistratul aminteşte, totodată, că, în cazul de faţă, controlul efectuat de către Inspecţia Judiciară la Parchetul de pe lângă ICCJ în anul 2017 nu a relevat nicio disfuncţie în activitatea instituţiei şi nicio deficienţă managerială.

"În acest context, este evident că propunerea ministrului Justiţiei are valoarea unei sancţiuni disciplinare", opinează Lazăr.

Lazăr susţine că "procedura de evaluare întocmită de ministrul Justiţiei nu a îndeplinit cerinţele de transparenţă faţă de procurorul evaluat".

Documentul citat mai arată că revocarea din funcţie şi retrogradarea reprezintă cazuri de modificare a raporturilor juridice de muncă, ce intervin cu titlu de sancţiune, fiind dispuse după o cercetare prealabilă, în care dreptul la apărare al celui vizat de aceste măsuri este garantat.

"Or, această minimă garanţie nu a fost asigurată procurorului general înainte de a se emite raportul de evaluare a activităţii manageriale şi propunerea de revocare. Împrejurarea că dispoziţiile legale speciale aplicabile acestei proceduri nu prevăd audierea prealabilă a procurorului vizat de măsura revocării este lipsită de relevanţă", se arată în cerere.

După ce, în cursul lunii august, ministrul justiţiei a anunţat public declanşarea procedurii de evaluare a procurorului general, pe parcursul celor două luni în care această procedură s-a desfăşurat la nivelul Ministerului Justiţiei, "nu au fost solicitate date, informaţii, explicaţii cu privire la actele, faptele şi împrejurările concrete imputate" în raportul de evaluare care a stat la baza formulării propunerii de revocare.

În document se susţine că raportul de evaluare şi propunerea de revocare "nu au fost comunicate direct" procurorului general, anterior mediatizării concluziilor ministrului Justiţiei. "Persoana vizată de aceste măsuri a luat cunoştinţă de conţinutul raportului şi de propunere prin intermediul mass-media, ceea ce demonstrează intenţia iniţiatorului propunerii de a utiliza această procedură ca o metodă de 'corijare/admonestare publică' a persoanei care ocupă funcţia de procuror general, lipsa de preocupare în ceea ce priveşte respectarea garanţiilor drepturilor fundamentale aflate în joc (dreptul la apărare) şi realizarea unei reale colaborări loiale instituţionale în spiritul jurisprudenţei constituţionale evocate", susţine Lazăr, în documentul citat.

Pe 24 octombrie, Tudorel Toader a anunţat că a declanşat procedura de revocare din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr.