Augustin Zegrean: Ministrul Justiției nu vrea să conteste raportul MCV, știe că nu are nicio șansă
Fostul președinte al CCR susține că e obligatorie respectarea recomandărilor din raportul MCV, subliniind că ministrul Justiției nu vrea să conteste documentul la CJUE, "pentru că știe că nu are nicio șansă acolo".
"Când am semnat Tratatul de aderare, am semnat de bunăvoie...Am fost de acord și cu MCV la data aderării", a declarat miercuri, la Digi 24, fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, întrebat de informațiile privind intenția PSD de a ataca la Curtea Europeană de Justiție (CJUE) raportul MCV.
PSD ar putea ataca la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) raportul MCV privind situația din România, au declarat surse din partid pentru EurActiv România.
Social-democrații ar dori ca demersul să fie făcut de ministrul Justiției, Tudorel Toader, dar acesta nu ar vrea să-și asume o astfel de acțiune.
Zegrean a mai declarat că nu sunt motive de contestare, putând doar să ne facem de râs: Ministrul Justiției de aia nu vrea să conteste el, pentru că știe că nu are nicio șansă acolo. Nimeni nu poate să-l conteste, credeți că nu se știe că tot ce scrie acolo e adevărat?”.
Fostul președinte al CCR a explicat că în legislația CJUE e precizat foarte clar ce se poate ataca și ce nu la instanța din Luxemburg.
Totodată, el a amintit și de decizia CCR din 2012, potrivit căreia România e obligată să pună în aplicare recomandările din raportul MCV: "Calitatea de membru al Uniunii
Europene impune statului român obligația de a aplica acest mecanism și a
da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu
dispozițiile art. 148 alin. (4) din Constituție".
Ce prevede art. 148:
(1)
Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în
scopul transferării unor atribuții către instituțiile comunitare, precum
și al exercitării în comun cu celelalte state membre a competențelor
prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în ședința
comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu o majoritate de două
treimi din numărul deputaților și senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale
Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu
caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din
legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) și (2) se aplică, în mod
corespunzător, și pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor
constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea
judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor
rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului (2) .
(5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului
proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie
supuse aprobării instituțiilor Uniunii Europene.
Și art. 11 din Constituție conține prevederi în acest sens:
(1)
Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință
obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină
parte cuprinde dispoziții contrare Constituției, ratificarea lui poate
avea loc numai după revizuirea Constituției.
Comentarii