Chestorul Petre Tobă deține, împreună cu soția sa, o casă de 265 de metri pătrați în județul Ilfov, construită în 2005, în condițiile în care în ultimii 20 de ani a lucrat numai în Ministerul Afacerilor Interne.

Conform celei mai recente declarații de avere, veniturile sale anuale se ridică la circa 130.000 de lei (o medie de aproape 11.000 de lei pe lună), în vreme ce soția sa, inginer în cadrul Raiffeisen Bank, câștigă anual puțin peste 70.000 de lei. De asemenea, soția lui mai încasează o chirie lunară de 400 de euro pentru un apartament în București.

Petre Tobă deține și două autoturisme, un Suzuki Swift din 2009 și un Nissan X Trail din 2010, ambele cumpărate în 2012.

În plus, a mai primit donație de la părinți un teren intravilan de 900 de metri pătrați și a moștenit, cu diverse cote, alte patru terenuri, toate fiind situate în județul Ilfov. Dintre suprafețele moștenite, trei sunt terenuri agricole, iar unul este intravilan.

La capitolul clădiri, în afara de casa construită, ministrul propus la Interne mai deține din 1998 un apartament în București și a moștenit în 2013 trei sferturi dintr-o casă de locuit în județul Ilfov.

Chestorul are contractate și două credite, ambele la Raiffeisen Bank – unul în valoare de aproximativ 100.000 de franci elvețieni, obținut în 2008 și scadent în 2018, iar un al doilea de 5.200 de euro, luat în 2011.

Petre Tobă a primit, luni, aviz favorabil pentru portofoliul Internelor din partea Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale celor două camere. Tobă este chestor principal de poliție și inspector general al Inspectoratului General al Poliției Române din ianuarie 2009, însă a ocupat funcții de conducere în diverse structuri din cadrul MAI de 20 de ani încoace.

Astfel, Tobă a fost în perioada octombrie 2007 - ianuarie 2009 adjunct al IGPR, în 2005 - 2007 director general-adjunct al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, în 2004 - 2005 prim-adjunct al directorului general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, iar între 2003 și 2004 a fost adjunct al directorului general și șef al Direcției Poliției de Siguranță Publică din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, potrivit datelor publicate pe site-ul IGPR.

A fost șef al Direcției Străini-Probleme de Migrație din cadrul Direcției Generale de Evidență Informatizată a Persoanei între 2002 si 2003, iar între 2000 și 2002 a ocupat funcția de șef al Secției 10 de Poliție din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.

În perioada 1994 - 2000 a fost șef al Biroului de Ordine Publică - Secția 8 de Poliție din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, iar între 1990 și 1994 a fost ofițer operativ pe linie de judiciar și ordine publică, în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. Potrivit CV-ului este Doctor în Știinte militare și Informații al Universității Naționale de Apărare „Carol I”. În 1989 a absolvit Facultatea de Mașini și Utilaje pentru Construcții, iar în 2000 a terminat facultatea de drept din Academia de poliție „A.I. Cuza”.

Numele lui Petre Tobă a fost implicat, în iunie 2014, într-un scandal public după ce, în calitate de șef al Politiei Române, a fost convocat la Guvern, la chemarea lui Victor Ponta, pentru a discuta cu baronul de Mehedinți Adrian Duicu, judecat pentru trafic de influență.

Într-un referat DNA se menționa, printre altele, „declarația martorului Tobă Petre, inspectorul general al Politiei Române, din care rezulta faptul că s-a întâlnit cu inculpatul Duicu Ioan-Adrian în sediul Guvernului, prilej cu care acesta din urmă a facut 'aprecieri pozitive' la adresa inculpatului Ponea Constantin Ștefan (fostul șef al Poliției Mehedinți, n.r.)”.