Despre accidentul de motocicletă din seara zilei de 20 octombrie 2015 știm cu certitudine destul de puțin. Știm că polițistul Bogdan Gigină se afla în coloana care-l ducea acasă pe fostul ministru Gabriel Oprea, știm că polițistul a căzut într-o groapă săpată pentru niște lucrări la gaze și știm că a murit.

Aveam să aflăm, în zilele următoare, că Oprea a plecat în acea seară spre casă de undeva din Băneasa, că era deja întuneric, că ploua și era frig și mai știm că Oprea folosea excesiv coloana oficială. 

Acestea sunt faptele, pe care nici măcar Gabriel Oprea nu le neagă. De-aici încolo încep întrebările.

Avea Oprea dreptul la coloană oficială?

Gabriel Oprea susține că da, avea dreptul la coloană oficială. Miercuri seară, într-un interviu la Antena3, Oprea a vorbit public, pentru prima oară de la moartea lui Gigină, despre actul normativ care, susține el, îi dă dreptul să aibă dispozitiv de polițiști atunci când se deplasează: fostul vicepremier a spus că respectivul act normativ este denumit „instrucțiuni” și că a fost emis în anul 2000 de fostul ministru de Interne Dudu Ionescu.

Din comunicatele procurorilor reiese că Gabriel Oprea nu avea dreptul să folosească o coloană oficială. Cum procurorii au restricții legale în a comunica public fapte din dosare aflate în lucru, până acum am avut doar această afirmație în comunicate, fără nicio argumentație.

Odată cu votul din plenul Senatului, avem și primul document oficial în care apar informații din dosar. Este vorba despre un raport al Comisiei juridice din Senat care a studiat cererea procurorilor de încuviințare a urmăririi penale a lui Oprea și a făcut un scurt rezumat al documentelor primite de la Parchet. 

În rezumatul documentelor de la Parchet este scris că există „indicii cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de abuz în serviciu în legătură cu constituirea și utilizarea coloanelor oficiale de către ministrul de Interne”.

Pe ce se bazează procurorii? Vom afla odată ce vom vedea rechizitoriul. Până atunci, găsiți mai jos secțiunea relevantă pentru această analiză din raportul Comisiei Juridice a Senatului:

A cerut Oprea să aibă coloană?

Abuzul în serviciu investigat de procurori se referă la câteva lucruri punctuale, după cum reiese din același raport: dacă Oprea avea sau nu dreptul la coloană, prezența motociclistului în acea seară ploioasă și geroasă în coloana sa și viteza coloanei dată fiind vremea de afară.

Citând actele dosarului, senatorii scriu negru pe alb:

„După preluarea portofoliului de ministru de Interne, domnul Oprea a solicitat verbal:
- ca echipajul de însoțire a ministrului să fie format și dintr-un ofițer al poliției rutiere și ca acest echipaj să-l însoțească în toate deplasările în București și Ilfov
- ca dispozitivul de însoțire să fie compus și dintr-o motocicletă a poliției rutiere, condusă de un agent de poliție rutieră (începând cu data de 29 iunie 2015)”.

Pe ce probe se bazează procurorii când afirmă aceste lucruri? nu știm, dar dacă aceste aspecte sunt probate, lucrurile sunt destul de clare.

Cât de repede mergea Oprea spre casă?

În cele mai recente declarații publice, senatorul a afirmat că în noaptea accidentului mergea cu viteza legală. În locul în care Gigină a căzut, viteza legală maximă este de 60 de kilometri la oră, iar Gigină mergea, după cum am văzut mai sus, cu 84 de kilometri la oră.

Citând declarațiile martorilor, identificați ca fiind polițiști din coloanele lui Oprea, dar și pe baza Registrului de evidență a delegațiilor, procurorul afirmă că viteza coloanelor lui Oprea „era mult superioară vitezei maxime legale, parcurgându-se distanțe semnificative în București în timpi foarte mici”.

Probele par clare, iar dacă sunt susținute și de înregistrări ale comunicațiilor pe stațiile agenților, atunci lucrurile se limpezesc.

Decidea Oprea viteza coloanei, sau cei de la Poliția Rutieră, cei care comandau dispozitivul de însoțire?

„Viteza de deplasare era stabilită implicit de către ministrul de Interne, prin comunicarea de către acesta a destinației și a momentului temporar la care aceasta trebuia atinsă. De altfel, acesta era singurul în măsură să solicite mărirea vitezei de deplasare dincolo de depășirea limitei de siguranță”, se arată în actele din dosar.

Sursa acestor informații redate de procuror este aceeași: declarațiile polițiștilor din coloanele lui Oprea. 

Din nou, vom vedea dacă aceste declarații au în spate și alte probe. Oprea susține că niciodată nu stabilea traseul, componența sau viteza coloanei sale, ci șefii dispozitivului.

Este de vină firma care a săpat groapa în care a căzut Gigină pentru moartea lui?

Din raportul senatorilor aflăm că procurorii au descris exact cum arăta lucrarea în acea noapte.

„În ceea ce privește obstacolele de pe carosabil în care a intrat motocicleta, a reieșit că acestea erau reprezentate de un ansamblu de mijloace de semnalizare temporară și garduri de protecție aferente unei lucrări (...). Din procesul-verbal de cercetare la fața locului, rezultă că semnele de circulație folosite pentru semnalizarea temporară a lucrării nu erau reflectorizante, iar dispunerea acestora a început la aproximativ 11,5 metri înainte de zona lucrărilor, or, potrivit legislației în vigoare, semnalizarea rutieră temporară trebuie să fie reflectorizantă și să debuteze cu 240 de metri înainte de începerea lucrărilor”, scrie în documentul citat.

Este, așadar, posibil să avem de-a face cu o culpă comună: Oprea ar putea fi acuzat că, urmare a abuzului său în serviciu, Gigină se afla în stradă pe motocicletă într-o coloană oficială ilegală noaptea, pe frig și ploaie, iar reprezentanții firmei care au săpat groapa să fie acuzați că sunt vinovați de faptul că motociclistul nu a văzut-o și a căzut în ea.

Un alt aspect interesant: în rezumat este citat un raport al Institutului Național de Expertize Criminalistice, care s-a bazat pe imaginile camerelor de supraveghere din zonă. Din raportul INEC reiese că Gigină a intrat direct în gardurile de protecție a lucrării, fără să frâneze sau să încerce să le evite. La o viteză de 84 de kilometri la oră.

De ce anchetează DNA un omor din culpă?

În același rezumat al actelor de urmărire penală efectuate până acum este prezentat traseul dosarului. Deschis a doua zi după accident de procurorii Parchetului Tribunalului București, dosarul morții lui Gigină a ajuns în 3 noiembrie la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție „întrucât, din datele dosarului, au rezultat indicii” privind abuzul în serviciu în legătură cu folosirea coloanelor.

Trei zile mai târziu, în 6 noiembrie, Parchetul instanței supreme l-a declinat în favoarea DNA, invocând că abuzul în serviciu „bate” mai degrabă spre cel prevăzut de Legea 78/2000, legea privind combaterea corupției, Biblia după care funcționează DNA.

În treacăt fie spus, șeful Parchetului instanței supreme de la acel moment, Tiberiu Nițu, era și el acuzat că a beneficiat ilegal de coloane oficiale de la Oprea, astfel încât, cel mai probabil, acest lucru a cântărit mult în mutarea investigației judiciare la DNA. Nițu a și demisionat din funcție în acest context.

Revenind, în lipsa unor precizări oficiale din partea procurorului de caz, care, așa cum spuneam, are interdicția de a da detalii din dosar, putem încerca o explicație. 

Dosarul a început „in rem”, adică procurorii care l-au deschis, cei de la Parchetul Capitalei, au anchetat decesul lui Gigină, nu o persoană pe care o bănuiau a fi vinovată de moartea polițistului.

Aceasta este o practică de anchetă curentă după apariția noilor coduri penale, din care a disparut noțiunea de „acte premergătoare”. Procurorii investighează așadar o faptă, nu o persoană, iar în acest timp pot documenta toate ipotezele posibile privind făptuitorul.

În momentul în care ajung la dovezi care incriminează o persoană, urmărirea penală devine din „in rem” „In personam”, iar persoana vizată capătă calitatea de suspect și împotriva ei începe urmărirea penală. 

Din traseul dosarului, pe care-l vedem clar evidențiat în raportul Comisiei juridice din Senat, înțelegem că, în 3 noiembrie, atunci când dosarul a ajuns la Parchetul Înaltei Curți, simultan cu indiciile de abuz în serviciu procurorii au mai realizat ceva: că cel pe care-l considerau suspect pentru acest abuz în serviciu este demnitar. Cum demnitarii nu pot fi cercetați decât de procurorii instanței supreme - asta ne spune Constituția -, dosarul a fost declinat acolo.

Este o deducție logică clară din moment ce, dacă ar fi fost suspectat un abuz în serviciu al oricărei alte persoane în afara unui demnitar, dosarul putea fi continuat de procurorii Capitalei sau de o unitate de parchet de rang mai mic. Iar singurul demnitar implicat în acest incident este Oprea.

Fiind vorba în mod cert de un abuz în serviciu al lui Gabriel Oprea, urmat de un deces, procurorii DNA au investigat dosarul in rem mai mult de zece luni, cele două acuzații fiind, evident, omorul din culpă de la care ancheta a pornit și abuzul în serviciu al lui Oprea, care a atras competența DNA.

De ce au cerut procurorii DNA urmărirea penală pentru omor din culpă și nu pentru abuzul în serviciu?

Această întrebare nu-și va găsi răspunsul decât în momentul în care vom vedea rechizitoriul procurorilor, pentru a înțelege strategia de anchetă. Nu este exclus ca procurorul de caz să fi mers pe acuzația mai „puternică” la nivel subiectiv, cu speranța că va obține avizul mai ușor.

În același timp însă, este posibil ca probele să fi fost mai puternice pentru a susține omorul din culpă iar pentru a proba abuzul în serviciu să fi fost necesare acte procedurale care nu pot fi legal făcute decât cu Oprea pus sub urmărire penală (confruntări, audierea lui etc.).

În orice caz, din moment ce ancheta a ajuns de la Parchetul Tribunalului București la Parchetul General și apoi la DNA, este greu de crezut că legătura directă între cele două fapte - abuzul în serviciu și omorul din culpă - nu se bazează pe niște probe solide. Ar fi o sinucidere pentru procurori.

Vom vedea probele în rechizitoriu.

De ce a trebuit să voteze Senatul dacă Oprea să fie sau nu anchetat?

Gabriel Oprea a fost ministru și este parlamentar. În România, parlamentarii și miniștrii au câteva forme de protecție în fața abuzurilor legii. 

Parlamentarii au, în primul rând, prin articolul 72 din Constituție, imunitate pentru declarațiile politice și voturile exprimate. Ei pot fi cercetați, adică urmăriți penal și judecați, pentru orice alte fapte în lipsa oricărui aviz, dar nu pot fi reținuți, arestați sau percheziționați fără un vot în acest sens din partea Camerei din care fac parte. 

Miniștrii care sunt încă parlamentari nu pot fi urmăriți penal decât cu încuviințarea Camerei din care fac parte. Miniștrii care nu mai sunt parlamentari nu pot fi cercetați pentru fapte comise în calitate de ministru decât cu un aviz din partea președintelui României. Asta ne spune articolul 109 din Constituție.

Senatorul Oprea nu poate fi, așadar, urmărit penal și, eventual, trimis în judecată în dosarul Gigină, deci pentru o faptă presupus a fi fost comisă ca ministru, decât după ce procurorii obțin un aviz favorabil din partea Camerei din care face parte sau, după încheierea mandatului și în cazul în care nu mai obține încă un fotoliu de parlamentar, din partea șefului statului. 

Ce mai pot face procurorii ca să-l aducă pe Oprea în fața justiției pentru moartea lui Gigină?

Există câteva posibile soluții. Potrivit juriștilor consultați de EurActiv.ro, procurorii pot cere aviz pentru urmărirea penală a lui Oprea pentru abuz în serviciu în același dosar.

Potrivit altor opinii juridice, procurorii pot reveni cu cererea chiar și pentru omor din culpă, în cazul în care consideră că au probe noi. 

Mai există și situația în care Gabriel Oprea își dă demisia din Senat, așa cum a lăsat să se înțeleagă în interviul de la Antena 3. În acel moment el ar putea fi urmărit penal, însă cu un aviz din partea președintelui, pe care procurorii ar fi obligați să-l obțină.

În fine, dacă Oprea își încheie mandatul odată cu actualul legislativ și nu mai candidează, așa cum a anunțat, pentru un nou fotoliu de parlamentar, procurorii l-ar putea pune sub urmărire penală cu același aviz al președintelui.

Declarația procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, care a afirmat că mama lui Bogdan Gigină mai are de așteptat până să se facă dreptate, nu este, factual, întru totul corectă. 

Minte Gabriel Oprea atunci când spune că votul din Senat nu blochează ancheta? Dar Laura Codruța Kovesi, atunci când spune că investigația nu poate continua?

Într-o postare pe Facebook, Oprea afirmă că votul nu îl face „imun în fața Justiției”, nu îl ”salvează” și nici nu „închide drumul dosarului pentru care DNA a cerut încuviințarea urmăririi penale”.

„Peste doar câteva luni, mandatul meu de senator se încheie. Peste doar câteva luni, așa-zisa imunitate nu va mai exista, iar cazul își va urma cursul normal în Justiție. Spun asta pentru cei care, din neștiință sau din interes, afirmă – în mod total greșit – că, din cauza votului din Senat, dosarul DNA nu va mai ajunge în instanță. Vă reamintesc faptul că procurorii au așteptat aproape un an ca să facă acest dosar. Ei bine, prin votul de acum doua zile, s-a decis să mai treacă încă 3 luni până când va ajunge în fața judecătorilor. Atât și nimic mai mult”, spune Oprea, dând de înțeles că tot ce a câștigat este niște timp.

Pentru ce? Nu știm, vom vedea. A anunțat că nu mai candidează pentru un nou mandat, dar nu ar fi primul politician care se răzgândește.

Pe de altă parte, procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi,a declarat că familia Gigină mai are de așteptat până când se va face lumină și dreptate în cazul morții polițistului.

Ambele informații sunt parțial corecte. Într-adevăr, în lipsa unui nou mandat, Oprea va putea fi pus sub urmărire penală peste trei luni doar în baza unui aviz de la președinte. Care a și reacționat la votul din Senat, criticând parlamentarii că se opun cursului normal al anchetei judiciare în acest caz, deci este de așteptat să dea acest aviz. Dacă însă va obține un nou mandat, Oprea nu va putea fi anchetat decât după o nouă cerere din partea procurorilor, care să fie admisă de colegii săi, nu ca acum.

Afirmația laurei Codruța Kovesi este și ea doar parțial corectă, pentru că procurorii pot disjunge dosarul în ceea ce-l privește pe Oprea, pot ancheta și îi pot trimite în judecată pe ceilalți suspecți, în măsura în care ei există, iar în ceea ce-l privește pe generalul Oprea să aștepte până când statutul său se schimbă. 

În cazul în care, însă, Oprea ar urma să fie singurul urmărit penal în legătură cu moartea lui Gigină, atunci da, dosarul este complet blocat.