Curtea Consituțională s-a făcut din nou că nu se bagă în politica penală a PSD-ALDE, dar le-a rezolvat toate probelemele penale ale politicienilor și funcționarilor cercetați, judecați sau chiar condamnați definitiv pentru abuz în serviciu.

Concret, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată de fosta nevastă a lui Liviu Dragnea, spunând că pragul pentru abuzul în serviciu nu este treaba judecătorilor constituționali.

În schimb, judecătorii le-au dat politicienilor (adică cei care îi numesc în funcție pe judecătorii constituționali) exact ce aveau nevoie. Deși nu au spus-o direct că trebuie un prag de o anumită valoare pentru ca abuzul în serviciu să fie considerată infracțiune, judecătorii au spus că este obligatoriu să existe un prag, iar asta trebuie să facă legiuitorul. Adică Parlamentul sau Guvernul.

Iată ce spune comunicatul CCR în cazul pragului valoric:

„Referitor la criticile formulate cu privire la lipsa unui prag valoric sau a intensității vătămării rezultate din comiterea faptei, Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei și gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de ”abuz în serviciu”, cu aplicarea principiului "ultima ratio", astfel cum acesta a fost dezvoltat în doctrină și jurisprudență (inclusiv cea a Curții Constituționale), aceste circumstanțieri fiind necesare delimitării răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Totodată, Curtea a reținut că, dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu”.

Comunicatul complet poate fi citit aici.

Pentru că deciziile CCR sunt obligatorii și general valabile, acestea vor trebui respectate imediat după publicarea în Monitorul Oficial. Cu alte cuvinte, abuzul în serviciu va muri în momentul în care decizia de marți a CCR se va publica în Monitorul Oficial pentru că judecătorii vor aplica cu prioritate decizia de marți.

George Matei: „Va fi haos în instanțe”

Chiar dacă deciziile Curții se aplică doar pentru viitor, cele care se referă la legea penală fac ca aceasta din urmă să retroactiveze dacă este mai favorabilă.

De precizat că și legea se aplică doar pentru viitor, dar legea penală poate activa și retroactiv, fiind una dintre puținele legi care se pot aplica și pentru trecut.

Cu alte cuvinte, această decizie va influența și hotărârile definitive date deja, nu doar anchete în curs.

„O astfel de decizie poate genera haos în practica instanțelor judecătorești. Unele ar putea aprecia că norma este impredictibilă astfel încât nu se mai respectă cerința „calității dreptului” cerută de CEDO și ar pronunța achitări iar alte instanțe ar admite contestații la executare pe motiv de dezincriminare parțială (așa cum se întâmplă deja în unele cazuri cu abuzul în serviciu după decizia 405/2016 a CCR). Totul se datorează faptului că legiuitorul constituant nu a prevăzut noua orientare a CCR de a nu se mai mărgini la rolul său de legiuitor negativ și de a trece în domeniul rezervat până acum doar Parlamentului și Guvernului, respectiv legiuitorului pozitiv. Nu avem mecanisme legislative apte a pune în practică deciziile mai noi ale CCR în care se stabilesc, prin considerente, soluții legislative noi și astfel se propagă haosul în soluțiile instanțelor judecătorești”, a explicat lector dr George Matei, specialist în Drept Constituțional.

Elenina Nicuț: „Decizia va lovi imediat după publicarea în Monitorul Oficial”

Avocatul Elenina Nicuț susține cele spuse de lectorul George Matei și completează cu faptul că dosarele vor începe să fie închise imediat după ce decizia Curții Constituționale va fi publicată în Monitorul Oficial.

„Da, dacă nu se intervine legislativ, toate dosarele aflate în anchetă sau pe rolul instanțelor de judecată se pot închide. Asta pentru că lipsa acestui prag va face ca definiția abuzului în serviciu să nu fie completă, corectă, previzibilă, deci este cu totul neconstituțională. Este posibil ca și hotărârile definitive să fie contestate și să se șteargă condamnările date până acum”, spune avocatul Elenina Nicuț.

Tudorel Toader anunță că va pune prag

Deși inițial ministrul Justiției anunța că nu va prevedea un prag în cazul infracțiunii de abuz în serviciu, după decizia de ieri a CCR Tudorel Toader a anunțat ca va modifica textul infracțiunii și va introduce un prag.

"Așteptăm întâi decizia Curții, motivarea ei integrală, după care vom face dezbateri cu profesioniștii dreptului, cu societatea civilă, pentru a vedea care poate fi pragul acela rezonabil, de natură să pună de acord prevederile din Codul penal cu decizia Curții Constituționale. Din ce rezultă citind comunicatul Curții, se va pune un prag, pentru că se vorbește de o obligație a legiuitorului primar sau delegat", a declarat ministrul Justiției.

Dragnea, salvat de fosta soție, dar cu mâna judecătorilor consituționali

Bombonica Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea, este judecată alături de acesta în dosarul angajărilor la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman.

Prodana a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu faptul că infracțiunea de abuz în serviciu nu conține un prag, iar acest lucru ar fi fost neconstituțional, considera fosta soție a lui Dragnea.

Judecătorii au considerat că sesizarea trebuie respinsă ca fiind inadmisibilă, deoarece nu fixarea unui prag nu cade în sarcina sa.

Bombonica Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea, a invocat o excepție de neconstituționalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu.

Avocatul acesteia a precizat la acel moment că se impune analizarea excepției de către CCR pentru că în cazul Bombonică Prodana prejudiciul este sub 50.000 euro și nu ar fi sub incidența penală.

Toți avocații din cauză, inclusiv cel care îl reprezintă pe Liviu Dragnea, au susținut cererea de sesizare a Curții Constituționale.

Florin Iordache, „creierul” pragului pentru abuz în serviciu

Ideea pragului pentru ca abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune aparține lui Florin Iordache, primul ministru al Justiției din Guvernul Grindeanu.

De altfel, OUG 13 care conținea această prevedere a scos sute de mii de români în stradă, iar protestele au continuat și după ce a fost retras pragul la infracțiunea de abuz  în serviciu.

Fixarea unui prag ar fi condus la mutilarea abuzului în serviciu și toate dosarele în care abuzul în serviciu avea un prejudiciu mai mic de 200.000 de lei ar fi  fost închise.

Printre acestea s-ar fi aflat și dosarul președintelui PSD, Liviu Dragnea, care are imputat un prejudiciu de 109.000 de lei.