UPDATE

Într-o informare de presă, Biroul de presă al CCR a transmis că o decizie pe obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost amânată pentru 28 decembrie, ora 13:00.

+++

Magistrații au reclamat că legea îi discrimineaz față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO și încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

De asemenea, magistrații mai acuză că legea utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.

Pe 5 decembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis că vor contesta la CCR legea adoptată de Guvern prin asumarea răspunderii în Parlament și care vizează pensionarea magistraților.

Parlamentul s-a reunit pe 2 decembrie în ședință comună pentru ca premierul Ilie Bolojan să își asume răspunderea pe legea privind pensiile magistraților.

În noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă.  

Totodată, perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026.

În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice, va fi de 10 ani.