Secția de investigare a infracțiunilor în justiție nu poate retrage căile de atac formulate în instanță, a stabilit marți CCR. SIIJ a reușit însă, până la această decizie, să scape personaje precum Victor Hrebenciuc sau Sebastian Ghiță.

Curtea Constituțională a admis o excepție de neconstituționalitate referitoare la dispoziții din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară ce vizează competențe ale Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), precum și ale procurorului-șef al acestei structuri.

Astfel, CCR a constatat că dispozițiile art.88 indice 1 alin.(6) și art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale.

Articolul 88 indice 1 alineatul (6) prevede că "ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior" în cazul infracțiunilor de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin acesta se înțelege procurorul șef al secției, inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia”.

Articolul 88 indice 8 alin.(1) lit.d) arată că ”exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența Secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării acesteia potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție”.

În ceea ce privește stabilirea calității de procuror ierarhic superior ”inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia”, Curtea a constatat că noțiunea de ”procuror ierarhic superior” vizează întotdeauna poziția într-o ierarhie, determinată prin raportare la o anumită structură organizatorică și nicidecum prin raportare la ”soluțiile dispuse” în cauzele înregistrate pe rolul unui anumit parchet.

”Modul deficitar în care legiuitorul reglementează o situație tranzitorie încalcă principiul controlului ierarhic, întrucât stabilește în competența procurorului-șef al SIIJ controlul asupra activității unor procurori din afara acestei secții cu privire la actele dispuse de aceștia în cauzele care ulterior au fost transferate în competența SIIJ”, a decis CCR.