Trei judecători ai Curții Constituționale îl învață pe Liviu Dragnea ce să facă pentru a ajunge premierul României, funcție dorită de liderul PSD, aflat însă în imposibilitate de a o ocupa din cauza prevederilor Legii 90/2001, cea care prevede că o persoană care a suferit condamnări penale nu poate ocupa funcția de ministru.

Judecătorii Valer Dorneanu, Marian Enache și Simona-Maya Teodoroiu susțin că o condamnare nu poate să îi interzică pe viață unei persoane să acceadă în funcții din guvernul României și ar fi vrut să admită excepția de neconstituționalitate ridicată în favoarea lui Liviu Dragnea.

Majoritatea judecătorilor a decis, însă, să respingă excepția de neconstituționalitate, însă a impus Parlamentului să facă anumite schimbări în legea ce îi interzice lui Dragnea să ajungă premier.

Judecătorul Livia Stanciu, deși s-a aflat în majoritate, a avut o altă opinie, în sensul că, odată condamnată, persoana nu mai poate ocupa funcții în guvern, indiferent dacă a fost reabilitat, fapta amnistiată sau dezincriminată.

Întreaga motivare, ce se întinde pe 47 de pagini, poate fi citită aici.

Majoritatea judecătorilor: Parlamentul să reglementeze rezonabil interdicțiile

„În acest sens, Curtea reține că este dreptul exclusiv al legiuitorului de a interveni și a circumstanția sfera de incidență a decăderilor, interdicțiilor, precum și a incapacităților care rezultă din condamnare.

Astfel, în ceea ce privește interdicția dobândirii calității de membru al Guvernului, aplicată persoanelor condamnate penal printr-o hotărâre definitivă, legiuitorul este liber să opteze între instituirea unei interdicții cu caracter general - lipsa oricărei condamnări penale, așa cum este reglementat în prezent, și instituirea unei interdicții speciale, circumscrisă unei sfere limitate de condamnări penale, care să se întemeieze pe criterii precum natura infracțiunilor săvârșite, latura subiectivă, pedeapsa aplicată.

Având în vedere aceste argumente, Curtea apreciază că libertatea legiuitorului de a reglementa acest domeniu trebuie să respecte scopul legiferării, acela de a asigura integritatea mandatului miniștrilor, precum și cadrul legislativ în această materie.

În consecință, legiuitorul urmează să țină seama și de faptul că interdicțiile trebuie reglementate într-un mod rezonabil și proporțional în raport cu situația care le-a determinat, evitându-se stabilirea în dreptul pozitiv a unor interdicții absolute și perpetue”, se arată în motivarea deciziei luată de majoritatea judecătorilor.

„Sintagma „nu au suferit condamnări penale” încetează să mai constituie o interdicție la dobândirea calității de membru al Guvernului în ceea ce privește persoanele care cad sub incidența/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege. Orice altă interpretare dată sintagmei „nu au suferit condamnări penale” din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrară literei și spiritului Constituției”, se arată în motivarea deciziei CCR.

Opinia separată: „O imposibilitate absolută și pe durata vieții tuturor persoanelor”

„Formularea interdicției prevăzute de art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, prin modul cum este redactată, fără nici o circumstanțiere în privința încetării aplicării acesteia, instituie o imposibilitate absolută și pe durata vieții tuturor persoanelor aflate în aceasta ipostază, de a mai accede la aceste calități publice de reprezentare (nu profesionale sau de carieră), înfrângând chiar și condițiile în care aceste persoane ar putea beneficia de soluțiile politicii penale mai favorabile. Acesta este un ilogism din punctul de vedere al respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor”, notează în opinia separată judecătorii Valer Dorneanu, Marian Enache și Simona-Maya Teodoroiu.

Livia Stanciu: Exigențele de integritate trebuie aplicate în cel mai înalt grad

Judecătorul constituțional Livia Doina Stanciu a fost de partea majorității și a votat pentru respingerea excepției de neconstituționalitate. Cu toate acestea, a avut o opinie contrară de cea a majorității.

„În opinia noastră, nu suntem nici în prezența unei lipse de coerență legislativă și nici în prezența unei norme lipsite de claritate. Dacă ar fi fost astfel, Curtea Constituțională ar fi admis excepția de neconstituționalitate”.

„Conceptul ”statului de drept” consacrat de articolul 1 aliniatul 3 din Constituție presupune capacitatea statului de a creea mijloacele pentru a spori încrederea cetățenilor în instituțiile și autoritățile publice. Aceasta presupune obligația statului de a impune standarde etice și profesionale, în special celor chemați să îndeplinească activități ori servicii de interes public și, cu atât mai mult celor care înfăptuiesc acte de autoritate publică”.

„Cu privire la instituția reabilitării, observăm că a fost creată pentru a încuraja comportamentul licit pentru viitor, pentru ștergerea unui trecut nedemn și pentru obținerea unui statut de încredere și demnitate în relațiile cu ceilalți membri ai societății. Reabilitarea, atât cea de drept, cât și cea judecătorească, nu șterge condamnarea. Aceasta rămâne o realitate judiciară ce nu poate fi desființată decât în cazul admiterii unei căi de atac extraordinare prin care s-ar recunoaște nevinovăția celui condamnat.

Reabilitarea, ca și amnistia, prescripția și alte cauze care înlătură aplicarea, executarea și consecințele pedepsei, reprezintă o renunțare din partea societății (statului) - pentru rațiuni conforme scopului represiunii - la măsurile de precauție luate față de fostul condamnat. Aceasta nu înseamnă însă și îndreptățirea de a ocupa funcții de demnitate publică, unde exigențele de integritate trebuie aplicate în cel mai înalt grad”.